Studiu referitor la traditii

Studiu referitor la traditii

Aduc in fata dvs un studiu referitor la traditii, acest studiu are la baza saptamani de lecturari a zeci de surse, carti sau online. Contine citate, pasaje din carti, cum fireste este normal la nivel structural al studiului.

Traditii uitate si obiceiuri care vin din stravechimea romanilor!

Sarbatorile de iarna aduc cu ele magia Nasterii Domnului a sfarsitului si inceputului de an, a mortii si vietii. Pe langa traditiile si obiceiurile traditionale cunoscute, colindele, Capra, Ursul, Steaua, Plugusorul, Sorcova, ascunse in memoria ancestrala a satelor uitate de tavalugul civilizatiei care uniformizeaza si reduce la uitare, au ramas traditii si obiceiuri care acum par stranii omului modern. Vergelul, Banda lui Coroi, Ghicitul in jar, Mosii si babele, Berea si multe altele ce dau un farmec aparte Sfintelor Sarbatori care stau sa vina.

Adunatul gunoaielor
Un alt ritual este practicat in ziua de Craciun si se numeste adunatul gunoaielor. Atunci se merge prin curte si se aduna gunoaiele ca sa aiba gospodaria pui multi, iar femeile stau pe vine ca sa stea clotele closte pe oua. In fiecare gospodarie se pregatesc colinzile, adica niste bete de alun curatat de coaja. Acestea sunt infasurate cu tei ud, in forma de spirala de jos pana sus. Se aprinde zada de pin (rasina), apoi opinca de cauciuc si se plimba colinzile in fumul lor. Seara, inainte de a pleca in colindeti, femeia aprinde atatea lumanari cate colinzi avea si tot atatia colaci sunt pregatiti. Femeia batrana lua un colac, o lumanare si o colinda, zahar, bomboane, nuci si dadea pomana la membrii familiei, numind cate un mort. Apoi cinau, dupa care cei mici plecau la colindete.

Ritual pentru roditul viei
De anul nou, oltenii au un obicei pentru ca vita-de-vie sa dea roade in acel an. Barbatii merg la vie cu un mat al porcului (bundaretele) si cu o sticla cu vin. Acestia dau ocol viei, iar apoi beau vinul. Tot de anul nou exista traditia sa se stropeasca cu apa sfintita vitele, pasarile, via, pomii, gradina, ca sa rodeasca si sa fie ferite de grindina.

Obiceiuri pentru cunoasterea ursitei
Sarbatorile de iarna sunt asteptate in Oltenia cu mare nerabdare de fetele necasatorite. Si asta pentru ca, in aceasta perioada, pot practica ritualuri pentru cunoasterea ursitei. Unul dintre aceste obiceiuri este numararea parilor. La anul nou, fetele numara si leaga cu ochii inchisi al zecelea par din gardul de nuiele. A doua zi se duc sa vada cum este parul, ca sa stie cum o sa arate ursitul. Daca parul va fi drept, aceasta inseamna ca viitorul sot va fi un barbat frumos. In cazul in care bucata de lemn va fi una scorojita, fetele vor avea un barbat urat, insa daca acesta va fi noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat. Tot pentru cunoasterea ursitei, oltencele merg in noaptea de anul nou in grajd, unde incep sa loveasca cu piciorul intr-o vita intreband: „Cand ma marit eu?“ Daca vita se ridica anevoie, atunci fata mai are de asteptat, insa, in cazul in care animalul este vioi, acesta este semn ca fata se va marita in curand.

Mures: La colinda cu turca se alege ‘Fata din Cruce>>
In judetul Mures, traditionalele colinde de Craciun decurg dupa ritualuri specifice, a caror vechime se pierde in negura timpurilor. In unele sate ale judetului, colindatul poarta alte nume, cum ar fi turca, brezaie, capra sau cerb, in functie de zona etnofolclorica sau de participanti. Cel mai cunoscut obicei de Craciun, in satele muresene, este turca, un joc popular care aproape ca s-a contopit cu colindatul, in decursul secolelor. Initial, se alege „turcasul“, in persoana unui tanar considerat de ceilalti ca fiind cel mai bun cunoscator al jocului. Pe Valea Gurghiului, in nordul judetului, la colindat cu turca merg trei categorii de tineri: cea a baietilor inca minori, cea a tinerilor majori, dar inca nedusi in catanie (numita si a cotanganilor sau a prascailor) si cea a feciorilor „scapati de armata“. Cu aproximativ doua zile inainte de Craciun se incepe pregatirea turcii (un fel de masca zoomorfa), pe care fetele satului o impodobesc in cadrul sezatorilor. Capul mastii e confectionat din lemn, cu un bot lung, articulat, din doua piese, avand deasupra un cap de iepure. Capul mastii e fixat pe o prajina. Maxilarul inferior al turcii e mobil, actionat de o curelusa de turcas. Turca face, astfel, un zgomot sec, ritmic, punctand pasii de dans ai feciorilor. Dupa colindatul cu turca urmeaza, invariabil, o masa oferita colindatorilor de cel colindat. Ospatul are loc in casa gazdei. Inconjurat de doua fete, turcasul sta in fruntea mesei, cu masca pe figura. La confluenta zonelor folclorice Mures si Tarnave, se alege „Fata din Cruce“, o varianta arhaica a reginei balului. Aceasta ocupa locul de cinste, la dreapta turcasului. Dupa ospat se executa inca o data dansul turcii. Insotit de alaiul feciorilor, turcasul se retrage, isi da jos masca si o asaza, conform traditiei, cu capul in jos.

Hunedoara: “Uspatul dubasilor” de pe Valea Muresului
Hunedoara pastreaza obiceiuri unice in ceea ce priveste traditia colindatului in noaptea de Craciun. In cateva sate de pe Valea Muresului se pastreaza nealterat colindatul cu duba. In satele apartinatoare comunelor Zam, Lapugiu, Dobra Ilia sau Bretea Muresana, acest obicei este transmis din generatie in generatie. Duba este „un instrument traditional de percutie, asemanator cu o toba, dar care are alte calitati. Acest instrument confera colindului o ritmicitate unica“, spune etnograful Marcel Laptes. Fiecare grup de dubasi este condus de un vataf. Acesta este ales cu aproape un an inainte dintre membrii cetei de colindatori. Alegerea are loc in cadrul sarbatorii dubasilor, numita in satele hunedorene unde se pastreaza aceasta traditie si „uspat“. Aceasta are loc imediat dupa ce intregul sat a fost colindat din poarta in poarta.

Vrancea: Mosii si Babele colinda in Muntii Vrancei
Multe traditii inca se mai pastreaza in Vrancea, mai ales la tara, putine fiind satele vrâncene in care sa nu se auda, in seara de Ajun, strigatele cetelor de plugari sau mascati. Din aceste cete nu lipsesc Baba si Mosul, personajele centrale ale plugului, personificarea umanitatii la cumpana dintre ani. Nu lipsesc personajele malefice, precum diavolul care incearca sa agate pruncii cu un cârlig. Negru, cu coarne si coada, acest personaj are menirea sa-i sperie pe cei mici si sa-i faca sa asculte de parinti. Seful cetei sau vataful, cum este cunoscut de mascati, trebuie sa-si orânduiasca in asa fel mascatii pe care ii are in subordine incât sa nu se intålneasca cu alte cete. Daca se ajunge ca cele doua cete sa se intâlneasca, turcii (vatafii) trebuie sa se bata intre ei. Cel care câstiga lupta ia dupa el si mascatii celeilalte cete. In ceea ce priveste prezenta Buhaiului in alaiul de plugari, originea sa pare a fi dinaintea Crestinismului, sunetul scos de buhai semanând cu mugetul taurului, zeitate aflata in patrimoniul religios al diverselor popoare.

Iasi: De peste o suta de ani, colindatorii din Ruginoasa se bat pentru fete
Politistii si jandarmii ieseni se pregatesc pentru un nou „desant“ in micul orasel moldav Ruginoasa, unde in primele zile ale anului are loc o traditionala bataie. Este vorba de o lupta dintre trupele de uratori din partea locului, trupe formate din tineri care, dupa ce merg in zilele de sarbatoare cu uratul si colinda, se aduna la o rafuiala. Bataia traditionala are loc de obicei pe 2 ianuarie si in anii trecuti s-a lasat chiar si cu raniti destul de grav.
Traditia, veche de peste o suta de ani, spune ca grupul de invingatori „detine controlul“ asupra tuturor localitatilor si gastilor de tineri din partea locului. Tot traditia spune ca aceasta batalie reprezinta confruntarea dintre relele vechiului an si – tot ca un premiu – câstigatorii vor fi „primii la fete“ tot anul. Adica daca la un bal sau la o discoteca un tânar din gasca invingatorilor „pune ochii“ pe o fata, nimeni altcineva nu poate interveni.

Bucovina: «Berea», obiceiul «alcool-test» si concursul de buna gospodina
La mare cinste in rândul obiceiurilor populare din Bucovina in perioada sarbatorilor gasim, in satele din vecinatatea orasului Gura Humorului, „Berea“.
Flacaii care organizeaza „Berea“ isi aleg un conducator, numit „colacer“ sau „colacar“, caruia ii revine intreaga responsabilitate pentru buna pregatire si desfasurare a „berii“, adica a intregului spectacol pus la cale cu ajutorul mastilor.
Mai ales in trecut, „berea“ era unul dintre momentele in care se scoteau pentru prima data fetele la joc, ele fiind consacrate si integrate in acest mod in colectivitate. „Berea“ era un prilej de apreciere a comportamentului fiecarui flacau, motiv pentru care tinerii se fereau sa faca abuz de bautura si sa aiba un comportament necivilizat, dar era si ocazia in care se apreciau calitatile de gospodina a tinerelor fete, in functie de preparatele aduse la petrecere.

Banat: Tiganii pastreaza grasimea porcilor negri pentru ungerea mortilor
In satele banatene, unde exista mai multe comunitati etnice, obiceiurile specifice prin care se marcheaza anul care moare si cel care renaste incep chiar inainte de Craciun. Etnicii rromi din Maguri, de exemplu, in ziua de Ignat isi mânjesc obrajii cu sânge de porc, pentru a fi feriti de boli in anul ce vine. „Ziua de Ignat este numita la noi si Craciunul Tiganilor, asa ca femeile noastre nu lucreaza in aceasta zi ca sa nu le rupa porcii straiele puse la uscat in curte“, explica Nicolae Mihai, consilierul cu problemele rromilor din cadrul Prefecturii Timis.
Potrivit traditiei, in aceasta zi, tiganii trebuie sa vada sânge si, de aceea, cei care nu au porci de taiat isi inteapa degetul cu un ac pentru a iesi sânge. Acest ritual ii ajuta sa fie sanatosi si rumeni la fata. Femeile pastreaza grasimea de la porcii negri taiati pentru ungerea mortilor care sunt banuiti ca s-ar putea transforma in strigoi. La fiecare inceput de an „românesc“, sârbii ard trunchiuri de stejar, ca simbol al trainiciei.

Neamt: De sarbatori, prin sate bântuie «Banda lui Coroi»
Din toate sarbatorile crestine, cele ale Craciunului sunt, fara indoiala, cele mai pline de frumusete si culoare.
Unul dintre obiceiurile aproape uitate este si cel al bandei de haiduci. La origine, el s-a numit Banda Jianului, insa prin unele sate nemtene el se numeste „Banda lui Coroi“, dat fiind faptul ca respectivul haiduc, ultimul din istoria tarii, a activat in Neamt, fiind ulterior prins si executat la Roman. Ceata haiducilor este formata din cinci pâna la zece tineri, imbracati in diverse costume, in functie de rol. Vataful cel mare este ales din rândul celor mai puternici si i se confinteste statutul prin lovirea sa de trei ori cu spatele de grinda casei. El este imbracat in costum popular de sarbatoare si poarta, de regula, doua panglici tricolore incrucisate pe piept. Urmatorul in ceata este haiducul sef, care trebuie musai sa poarte mustati, apoi vin ceilalti haiduci si poterasii. Jocul, derulat pe fondul muzical interpretat la fluier, toba si trompeta, imita victoria haiducilor asupra urmaritorilor din potera, in esenta victoria binelui asupra raului.

Firicelul, o colinda veche de 200 de ani

Firicel de-a cestor buni, Ler Doamne Ler
Cestor buni oameni gingasi
fii marit de-o fata mare, Ler Doamne Ler
Fata mare pe cutare (numele fetei colindate n.r.)
fii mi-o cere multi mi-o cere, Ler Doamne Ler
fii mi-o cere flacai mari
Flacai mari cu-n dar de bani, Ler Doamne Ler
fii-mi mai cere zestre-mi cere
Cere o zestre de berbeci
De berbeci de-a cela berci
fii-mi mai cere o zestre cere, Ler Doamne Ler
Cere-o zestre de-oi cornute
Printre care sânt si ciute
fii-mi mai cere-o zestre cere, Ler Doamne Ler
Cere-o zestre de papuci
De papuci adusi de turci, Ler Doamne Ler
fii ciorapi de la arabi
Vine-o joi de sarbatori, Ler Doamne Ler
Tot ….cutare-i fata mare
Puneti fata la nalbeala, Ler Doamne Ler
Buzele la rumeneala
Ochii negrii la sprânceana
Ramåi gazda sanatoasa, Ler Doamne Ler
Cu noi toti la o masa
Multi ani traiasca
Multi ani traiasca
La multi ani