GRAMATICA – notiuni –

Mi-ar *place

Puțină gramatică – „mi-ar place”

În limba română, se știe, sînt patru conjugări. Dar numai două dintre ele sînt vii, continuă adică să formeze verbe noi. Acestea sînt conjugarea întîi, în -a, -are și a patra, în -i, -ire. […]

Celelalte două conjugări sînt moarte, adică se mărginesc la verbele care s-au format odată, demult, și care, pe măsură ce trece vremea, cad în desuetudine sau sînt cîștigate de celelalte conjugări. De fapt, încă din limba latină aceste două conjugări încetaseră a fi productive.

Primul semn de slăbiciune pe care-l dau conjugarea a doua și a treia e faptul că se confundă adesea între ele. Încă din limba latină apar exemple de această confuzie: verbele a rîde și a teme, care erau de conjugarea a doua, au trecut la conjugarea a treia și s-au păstrat ca atare în toate limbile romanice; în schimb a cădea și a scădea, care erau de conjugarea a treia, au trecut la conjugarea a doua.

Iată și o explicație a acestei confuzii: la unele moduri și timpuri conjugarea a doua și a treia au aceeași formă, de exemplu participiul de la a bate e bătut, iar cel de la a vedea e văzut; la fel cu perfectul simplu: văzui și bătui, cu imperfectul, cu mai mult ca perfectul etc. De aceea se poate forma din nou și infinitivul la fel pentru amîndouă verbele: după a vedea, se face a bătea, iar după a bate, se face a prevede.

La drept vorbind, verbele de conjugarea a treia nu apar decît rareori trecute la a doua, mai cu seamă în graiul copiilor: a băteaa făceaa trimitea etc., sînt forme pe care nu le scrie nimeni dintre adulți pînă acum. Mult mai serioase sînt exemplele de verbe de conjugarea a doua trecute la conjugarea a treia, ceea ce se explică prin faptul că verbele de conjugarea a doua sînt mult mai puține, vreo douăzeci în total.

Putem pleca de la un exemplu ca a rămîne, care se generalizează din ce în ce în locul lui a rămînea, astfel că azi forma a doua poate părea greșită. De aici ajungem la exemple ca a umple în loc de a umplea, la fel de răspîndite amîndouă.

Iată, în sfîrșit, exemple care constituie, în starea de azi a limbii, neîngăduite greșeli: a place în loc de a plăcea – forma lungă a infinitivului este plăcere, nu plácere, deci avem aici un exemplu de verb de conjugarea a doua, și expresia curentă mi-ar place nu ar fi corectă decît dacă s-ar zice mi-ar face plácere.

A apare este astăzi aproape general și nu rareori citim va apare, deși verbul acesta este derivat cu prefixul ad- de la pareo, care a dat în limba română pe a păreaa pare se aude mai rar (mi-ar pare bine), poate din cauză că se simte legătura cu forma infinitivului lung părere. Nimeni n-ar spune a vede, dar mulți spun a prevede și chiar prevédere, accentuat pe ve.

Iată acum și un caz de confuzie între conjugările a treia și a patra: prin analogie cu a ști, s-a ajuns și la a scri (scrim, scriți), căci se zice știu și scriu, dar cine va îndrăzni să zică scrire în loc de scriere?

Am început prin a arăta că încurcături de felul indicat s-au făcut încă din epoca latină și au continuat să se facă de-a lungul istoriei limbii române, astfel încît multe din formele noi sînt singurele acceptate. Atunci ce importanță are că se fac și astăzi confuzii și de ce să ne ridicăm contra lor? Pentru că aceste confuzii duc la conjugări mixte, la excepții de la reguli și complică morfologia noastră, care și așa este destul de complicată. Ar trebui, de exemplu, să stabilim că, în afară de cele patru conjugări cunoscute, mai avem una cu infinitivul scurt terminat în -e, dar cu infinitivul lung în -ére (a pare, dar părere), sau infinitivul scurt în -i, dar cu cel lung în -ere (a scri, dar scriere).

Complicațiile acestea nu pot decît să creeze confuzii într-o limbă, ceea ce nu e deloc de dorit. De altfel, dispariția parțială a conjugărilor a doua și a treia e datorată tocmai complicației lor. Cum vreți ca o conjugare care are prezentul sug, perfectul supsei și participiul supt să facă prozeliți? În cazul cel mai bun, admițînd că analogia ar unifica din nou conjugarea verbelor de felul acesta, tot am putea reproșa erorilor de care m-am ocupat aici că produc nestabilitate, deci nesiguranță.

  1.  S-au impus între timp formele a rămîne și a umple, recomandate de norme.

Alexandru Graur – Adevĕrul, 16.IV.1930

********************************************************************************

Calcuri greșite

Calcurile lingvistice sunt un fenomen normal prin care limba evoluează. Totuși, adesea ele nu sunt necesare, în sensul că nu apar pentru a defini un termen inexistent în limbă, ci apar pur și simplu din lenea de a folosi cuvântul potrivit în procesul de traducere. Dintre calcurile greșite amintim:

Forma corectă Forma calchiată Observații
Ceremonia de absolvire Ceremonia de graduare Dincolo de bucuria că avem așa mulți studenți în țări de limbă engleză încât am importat cuvântul graduation, acesta este un calc nenecesar.
A eșuat în mod jalnic. A eșuat în mod patetic. Până la un punct, folosirea lui patetic cu sensul de „jalnic”, „deplorabil” este de înțeles, el fiind o calchiere glumeață a englezescului pathetic. Totuși, trebuie ținut minte că sensul real al cuvântului este „plin de patos, impresionant”.
Acum puteți distribui poze pe Facebook. Acum puteți partaja poze pe Facebook. În limba română, a partaja are sens numai în domeniul juridic sau al telecomunicațiilor.
Mi-am depus dosarul la Facultatea de Litere. Am aplicat la Facultatea de Litere.
Mi-am depus aplicația la Facultatea de Litere.
Cu tot regretul că limba română nu are o exprimare mai succintă pentru „a-și depune dosarul” (în vederea admiterii la o școală, un loc de muncă etc.), calchierea lui to apply peste a aplica este incorectă.
Un punct în plan este determinat de două coordonate. Popescu este un fotbalist determinat. Folosirea lui determinat cu sensul de „hotărât” este greșită, prin contaminare cu englezescul determined.
Iaurt bogat în substanțe nutritive Iaurt bogat în nutrienți Cuvântul nutrient nu există în limba română. Există cuvântul nutritiv, dar cu valoare de adjectiv.
Neptun orbitează în jurul Soarelui. Neptun orbitează Soarele. Verbul a orbita este intranzitiv, deci un corp nu orbitează alt corp, ci în jurul altui corp.
Concentrează-te! Focusează-te! În limba română nu există verbul a se focusa.
Popescu are experiență în domeniu Popescu are expertiză în domeniu
Un deputat a început să vocifereze în momentul în care… Un deputat a devenit vocal în momentul în care… În limba română, vocal are doar sensurile de „care aparține vocii, privitor la voce” și „(muzică) executată cu vocea”.
Auditoriul s-a ridicat în picioare
Publicul s-a ridicat în picioare
Asistența s-a ridicat în picioare
Spectatorii s-au ridicat în picioare
Suporterii s-au ridicat în picioare
Audiența s-a ridicat în picioare În limba română, audiență are sensul de „întrevedere” și alte sensuri, dar nu pe cel de „public”. Folosiți, după caz (concert, prelegere, meci etc.) unul dintre sinonimele enumerate.
dezertorul Pacepa defectorul Pacepa Nu vrem să știm ce ar putea să însemne „defector”…
dosare secretizate
dosare secrete
dosare clasificate Este o traducere greșită a englezescului to classify / classified.
inculpatul a distrus dovezile
inculpatul a distrus probele
inculpatul a distrus evidențele prea mult CSI dăunează cunoștințelor de limba română
Inna susține un concert (sau cântă, se produce etc.) mâine la București.
Premierul nu mai dă randament (sau funcționează etc.) ca acum trei luni
Inna performează mâine la București.
Premierul nu mai performează ca acum trei luni.
Ați dorit să scrieți… perforează?
Iranul nu va permite accesul la bazele(sau complexele) sale nucleare. Iranul nu va permite accesul la facilitățilesale nucleare. În românește, facilitate are legătură doar cu facil.
Mijlocașul introdus după pauză a contat decisiv.
Daltoniștii nu pot face diferența între anumite culori.
Mijlocașul introdus după pauză a făcut diferența. Face sens, nu? Vedeți și un articol din România literară.

******************************************************************************

Flexionarea cuvintelor compuse

Flexionarea cuvintelor compuse și a locuțiunilor

Scrierea cuvintelor derivate și compuse, a locuțiunilor și a grupurilor relativ stabile de cuvinte este tratată de DOOM.

Lăsând la o parte părțile de vorbire invariabile (adverbe, conjuncții, interjecții și prepoziții) și compusele care se scriu într-un cuvânt – a căror flexiune este detaliată la lexemul respectiv – ne vom opri asupra cuvintelor (locuțiunilor) care se scriu cu cratimă sau având termenii separați prin blanc, acestea punând probleme de flexiune. Unele prezintă flexiune doar pentru unul din termeni, altele pentru ambii termeni, flexiunile fiind uneori parțiale. În toate cazurile, eventualii termeni intermediari sunt invariabili.

Din păcate, DOOM oferă destul de puține informații (uneori chiar deloc). Tabelul de mai jos conține atât indicațiile oferite de dicționar, cât și adăugiri proprii, acolo unde am considerat necesar. Pe baza acestor indicații am menționat în coloanele “Primul termen” și “Ultimul termen” modul lor de flexionare. Nu am inclus accentele, pronunțiile sau silabisirile, acestea putând fi consultate în dicționar.

Precizez că nu mă consider competent în a stabili formele flexionare corecte, motiv pentru care la unele cuvinte rubricile respective au rămas necompletate. Aștept cu interes alte opinii, de preferință de la specialiști în domeniu, precum și semnalarea eventualelor greșeli.

Se poate observa că avem următoarele categorii de cuvinte:

  • Cuvinte la care se flexionează ambii termeni:
    • flexiune completă a termenilor: albastru-azuriu adj. m., pl. albaștri-azurii, art. albaștrii-azuriii, f. albastră-azurie, pl. albastre-azurii;
    • flexiune completă a primului termen și parțială (doar forme nearticulate) pentru ultimul termen: broască-țestoasă s.f., art. broasca-țestoasă, g.-d. art. broaștei-țestoase, pl. broaște-țestoase, art. broaștele-țestoase;
    • flexiune parțială a primului termen (doar forme nearticulate) și completă pentru ultimul termen: făt-logofăt s.m., art. făt-logofătul, g.-d. art. făt-logofătului, pl. feți-logofeți, art. feți-logofeții;
    • flexiuni parțiale ale ambilor termeni, doar forme articulate pentru primul și doar forme nearticulate pentru ultimul: rotunda-puturoasă s.f. art., g.-d. art. rotundei-puturoase;
  • Cuvinte la care se flexionează numai primul termen;
    • flexiune completă: albastru-deschis adj. m., pl. albaștri-deschis, art. albaștrii-deschis, f. albastră-deschis, pl. albastre-deschis;
    • flexiune parțială, doar forme articulate: barba-caprei s.f. art., g.-d. art. bărbii-caprei;

Observație: De cele mai multe ori, formele articulate ale acestor cuvinte coincid cu formele nearticulate. De exemplu, barba-capreieste și forma nearticulată a nominativ-acuzativului (Un ceai de barba-caprei), cât și forma nearticulată a genitiv-dativului (Mirosul unei barba-caprei).

  • Cuvinte la care se flexionează numai ultimul termen;
    • flexiune completă: alb-albastru adj. m., pl. alb-albaștri, art. alb-albaștrii, f. alb-albastră, pl. alb-albastre; idem toate cuvintele formate prin prefixare;
    • flexiune parțială, doar forme articulate: mai-marele s.m. art., g.-d. art. mai-marelui, pl. mai-marii;
  • Cuvinte invariabile.

Am folosit următoarele prescurtări (pe lângă cele folosite de dicționar):

  • flex. = flexiune completă;
  • f.art. = numai forme articulate;
  • f.neart = numai forme nearticulate;
  • inv. = invariabil.

 

Legături rapide: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
ac-de-mare (pește) s.n. flex. inv.
acord-cadru s.n. flex. inv.
acul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
acul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Adormirea Maicii Domnului (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
aducere aminte / aducere-aminte loc. s.f. flex. inv.
afro-asiatic adj. inv. flex.
agar-agar s.n. sg. inv. flex.
aide-mémoire s.n. (pl. aide-mémoire-uri) inv. flex.
Alba Iulia s. propriu f. f.art. inv.
alb-albastru adj. inv. flex.
alba-neagra (joc) s.f. art. sg. neart. albă-neagră
alb-argintiu adj. inv. flex.
albastru-azuriu adj. flex. flex.
albastru-deschis adj. flex. inv.
alb-gălbui adj. inv. flex.
alcalino-pământos (metal ~) adj. n. inv. flex.
alma mater (lat.) s.f. f.art. inv.
amor-propriu s.n. sg. flex. inv.
amper-oră s.m. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
amper-spiră (înv.) s.m. flex. inv.
anemonă-de-mare (animal) s.f. flex. inv.
anglo-american adj. inv. flex.
anglo-americanism s.n. inv. flex.
anglo-francez adj. inv. flex.
anglo-normand adj. inv. flex.
anglo-saxon adj. inv. flex.
an-lumină s.m. flex. inv.
Anul Nou (sărbătoare) s. propriu m. f.art. inv.
apă-albă (cataractă) s.f. flex. f.neart.
apă-grea (combinație de oxigen cu deuteriu) s.f. sg. flex. f.neart.
apă-neagră (glaucom) (pop.) s.f. flex. f.neart.
arbore-de-cacao (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-cafea (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-cauciuc (plantă) s.m. flex. inv.
arbore-de-pâine (plantă) s.m. flex. inv.
arborele-vieții (tuia) (reg.) s.m. art. f.art. inv.
argint-viu (mercur) (pop.) s.n. sg. flex. inv.
arici-de-mare (animal marin) s.m. flex. inv.
asiro-babilonian adj. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
așa-numit adj. inv. flex.
așa-zis (pretins) adj. inv. flex.
ață-de-mare (plantă, pește) s.f. flex. inv.
austro-ungar adj. inv. flex.
automobil-capcană s.n. flex. inv.
Baba-Cloanța s. propriu f. f.art. inv.
baba-oarba (joc) s.f. art. neart. babă-oarbă,
g.-d. art. babei-oarba
Baia Mare s. propriu f. g.-d. Băii Mari
balon-sondă s.n. flex. inv.
barba-caprei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-împăratului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barba-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
barbă-albastră (bărbat care schimbă nevestele) s.m. inv. inv.
bas-bariton s.m. f.neart. flex.
baș-aga s.f. inv. flex.
baș-boier s.m. inv. flex.
baș-bulucbaș s.m. inv. flex.
baș-caimacam s.m. inv. flex.
baș-ciohodar s.m. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
băgare de seamă (atenție, observație) loc. s.f. flex. inv.
băgător de seamă loc. s. flex. inv.
bătaie de joc loc. s.f. flex. inv.
bele-arte (livr.) s.f. pl. inv. flex.
beri-beri s.n. sg. inv. flex.
bicicletă-tandem (rar) s.f. flex. inv.
big band (angl.) s.n. inv. flex.
Big Bang (angl.) s.n. sg. inv. flex.
Big Brother (angl.) s.m. sg. inv. flex.
bigi-bigi (înv.) s.n. sg. inv. flex.
bine-credincios (cuviincios) adj. inv. flex.
bine-crescut (cuviincios) adj. inv. flex.
bine-cunoscut (celebru) adj. inv. flex.
bine-venit (oportun) adj. inv. flex.
biv-vel-vornic s.m. inv. flex.
bloc-diagramă s.f. inv. flex.
bloc-turn s.n. flex. inv.
body building (angl.) s.n. sg. inv. flex.
boogie-woogie (angl.) s.n. (pl. boogie-woogie-uri) inv. flex.
bossa-nova (port.) s.f. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
bou-de-apă (gândac) s.m. flex. inv.
bou-de-baltă (gândac) s.m. flex. inv.
bou-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
boul-Domnului (insectă) s.m. art. inv. inv.
boul-lui-Dumnezeu (insectă) s.m. art. inv. inv.
boul-popii (insectă) s.m. art. inv. inv.
box-office (angl.) s.n. sg. (art. box-office-ul) inv. flex.
brad-negru (molid) s.m. flex. f.neart.
brad-roșu (molid) s.m. flex. f.neart.
bradul-ciumei (jneapăn) s.m. art. f.art. inv.
brain drain (angl.) s.n. sg. inv. flex.
brânca-porcului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânca-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânza-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
brânză-n-sticlă (persoană zgârcită) s.m.f. inv. inv.
bric-à-brac (fr.) s.n. sg. inv. flex.
broasca-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
broască-țestoasă s.f. flex. f.neart.
bubă-neagră (dalac) s.f. flex. f.neart.
bube-dulci (herpes) s.f. pl. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
buhai-de-baltă (bâtlan) s.m. flex. inv.
buha-semănăturilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
buha-verzei (fluture) s.f. art. f.art. inv.
Buna Vestire (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Bunei Vestiri
bună-credință (onestitate) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-creștere (politețe) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-cuviință (politețe) s.f. sg. flex. f.neart.
bună-dimineața (plantă) s.f. (neart. bună-dimineață) flex. f.neart.
bun-gust (simț estetic) s.n. sg. flex. inv.
bun-plac (arbitrar) s.n. sg. flex. inv.
bun-platnic adj., s.m.f. inv. flex.
bun-rămas (adio) s.n. inv.
bun-simț (decență) s.n. sg. flex. inv.
burete-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
burghezo-democratic adj. inv. flex.
burghezo-moșieresc adj. inv. flex.
burghezo-moșierime (înv.) s.f. inv. flex.
buricul-apei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
burtă-verde s.m.f. inv. inv.
busuioc-roșu (plantă) s.m. sg. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
busuioc-sălbatic (plantă) s.m. sg. flex. inv.
cafe-bar s.n. inv. flex.
café-concert (fr.) s.n. sg. inv. flex.
café-frappé (fr.) s.n. (pl. café-frappé-uri) inv. flex.
cafegi-bașa s.m. pl. cafegi-bașa
caiet-program s.n. flex. inv.
caimacam-aga s.m. inv. flex.
ca-la-Breaza (dans) s.f. inv. inv.
calcio-vecchio (it.) s.n. inv.
cal-de-apă (libelulă) s.m. flex. inv.
cal-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
Calea-Lactee (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
Calea-Laptelui (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
Calea-Robilor (brâu de stele) s. propriu f. f.art. inv.
call-girl (angl.) s.f. inv. inv.
cal-putere s.m. flex. inv.
cal-turtit (libelulă) s.m. flex. f.neart.
calul-dracului (libelulă) s.m. art. (pl. caii-dracului) f.art. inv.
calul-popii (libelulă) s.m. art. (pl. caii-popii) f.art. inv.
cap-de-cocoș (plantă) s.m. sg. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
cap-de-mort (fluture) s.m. sg. flex. inv.
capră-de-munte (capră sălbatică) s.f. flex. inv.
capră-neagră (capră sălbatică) s.f. flex. f.neart.
captatio benevolentiae (lat.) loc. s.f. inv. inv.
capudan-pașa s.f. inv. flex.
Capul Verde (stat) s. propriu n. f.art. inv.
capul-ariciului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Capul-Balaurului (parte a unei constelații) s. propriu n. f.art. inv.
capul-lui-Adam (insectă) s.m. art. f.art. inv.
capul-șarpelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
cartof-dulce (batat) s.m. flex. f.neart.
Carul-Mare (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
Carul-Mic (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
casă-muzeu s.f. flex. inv.
cască-gură s.m.f. inv. inv.
castravete-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
catch-can (angl.) s.n. sg. inv. flex.
călțunul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
căluț-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
cămașa-broaștei (algă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
cămin-spital s.n. flex. inv.
căpitan-locotenent s.m. flex. f.neart.
căpitan-pașa s.f. inv. flex.
cățel-de-frasin (insectă) s.m. flex. inv.
cățel-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
cățelul-frasinului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
cățelul-pământului (rozător) s.m. art. f.art. inv.
câine-de-mare (rechin) s.m. flex. inv.
câinele-babei (vierme, larvă) s.m. art. f.art. inv.
Câinele-Mare (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
Câinele-Mic (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
câine-lup s.m. flex. f.neart.
cânepa-codrului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
CD-player (angl.) s.n. inv. flex.
CD-ROM (angl.) s.n. (pl. CD-ROM-uri) inv. flex.
CD-writer (angl.) s.n. inv. flex.
ceapa-ciorii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ceho-slovac (dintre Cehia și Slovacia) adj. inv. flex.
cerul-gurii s.n. f.art. inv.
cha-cha-cha (hisp.) s.n. (pl. cha-cha-cha-uri) inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
cheie de boltă s.f. + prep. + s.f. flex. inv.
chemin de fer (fr.) s.n. inv.
cherry-brandy (angl.) s.n. (pl. cherry-brandy-uri) inv. flex.
chewing-gum (angl.) s.n. inv. flex.
chica-voinicului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
chimion-de-apă (plantă) s.f. sg. flex. inv.
chimion-de-baltă (plantă) s.f. sg. flex. inv.
chou à la crème (fr.) s.n. inv. inv.
chow-chow (câine) (angl.) s.m. (art. chow-chow-ul) pl. chow-chow
cifră-record s.f. flex. inv.
cinci-degete (plantă) s.m. inv.
ciné-vérité (fr.) s.n. (art. ciné-vérité-ul) inv. flex.
Ciobanul-cu-Oile (constelație) s. propriu m. f.art. inv.
cioc-întors (pasăre) s.m.
ciocul-berzei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciocul-cocorului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciocul-cucoarei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ciuboțica-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ciuboțica-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ciuma-apelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
Cloșca-cu-Pui (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
coada-calului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-cocoșului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mâței (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mâței-de-baltă (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-mielului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-racului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-șoricelului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-vulpii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coada-zmeului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
coană-mare s.f. flex. f.neart.
coate-goale s.m.f. inv. inv.
Cobilița-Ciobanului (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
coca-cola (băutură) s.f. inv. inv.
Coca-Cola (firmă) s. propriu f. inv. inv.
cocker spaniel (angl.) s.m. flex. inv.
cocoș-de-mesteacăn (pasăre) s.m. flex. inv.
cocoș-de-munte (pasăre) s.m. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
cocoșel-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
cocoș-sălbatic (pasăre) s.m. flex. f.neart.
coffee-break (angl.) s.n. inv. flex.
colet-capcană s.n. flex. inv.
col-roulé (fr.) s.n. (pl. col-roulé-uri) inv. flex.
colții-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțul-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțunii-popii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
colțunul-popii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
comis-voiajor s.m. inv. flex.
commedia dell’arte (it.) s.f. sg. g.-d. commedia dell’arte,
art. commediei dell’arte
compact-disc s.n. inv. flex.
concerto grosso (it.) s.n. pl. concerti grossi
conjunctor-disjunctor s.n. flex. f.neart.
contabil-șef s.m. flex. f.neart.
contract-tip s.n. flex. inv.
contre-jour (fr.) s.n. inv. flex.
corb-albastru (pasăre) s.m. flex. f.neart.
corb-de-mare (pasăre) s.m. flex. inv.
corb-de-noapte (pasăre) s.m. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
corn-de-secară (ciupercă) s.m. flex. inv.
cornul-caprei (ardei) s.n. art. f.art. inv.
Cornul-Caprei (constelație) s. propriu n. f.art. inv.
cornul-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
cornul-secarei (ciupercă) s.m. art. f.art. inv.
Costa Rica s. propriu f. g.-d. Costa Ricăi
cotă-parte s.f. flex. f.neart.
cover-girl (angl.) s.f. inv. inv.
crai-nou (lună nouă) s.m. inv.
creasta-cocoșului (plantă, ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
crin-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
crin-de-pădure (plantă) s.m. flex. inv.
crin-de-toamnă (plantă) s.m. flex. inv.
crin-galben (plantă) s.m. flex. f.neart.
cristal-de-stâncă (silice) s.n. flex. inv.
cristei-de-baltă (pasăre) s.m. flex. inv.
crossing-over (angl.) s.n. inv. flex.
crossing-shot (angl.) s.n. inv. flex.
crucea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
crucea-voinicului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
cuc-armenesc (pupăză) s.m. flex. inv.
cucută-de-apă (plantă) s.f. flex. inv.
cucută-de-pădure (plantă) s.f. flex. inv.
cupa-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
curechi-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
curriculum vitae loc. s.n. inv. inv.
cuțit-de-mare (animal) s.m. flex. inv.
cuvânt-cheie s.n. flex. inv.
cuvânt-înainte s.n. flex. inv.
cuvânt-matcă s.n. flex. inv.
cuvânt-titlu s.n. flex. inv.
cuvânt-vedetă s.n. flex. inv.
daco-roman adj. inv. flex.
dalai-lama s.m. inv. inv.
dare de mână (bogăție) loc. s.f. sg. flex. inv.
dare de seamă (raport) loc. s.f. flex. inv.
de facto (lat.) loc. adj. inv. inv.
de sine stătător loc. adj. inv. flex.
de treabă loc. adj. inv. inv.
decret-lege s.n. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
dedițel-de-mare (actinie) s.m. flex. inv.
degețel-roșu (plantă) s.m. flex. f.neart.
déjà-vu (fr.) s.n. inv.
delirium tremens (lat.) loc. s.n. inv.
democrat-creștin adj. inv. flex.
deus ex machina (lat.) loc. s.n. inv. inv.
deux-pièces (fr.) s.n. (pl. deux-pièces-uri) inv. flex.
din moși-strămoși loc. adj. inv. inv.
dinte-de-cal (soi de porumb) s.m. flex. inv.
dintele-calului (soi de porumb) s.m. art. f.art. inv.
dintele-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
dirt-track (angl.) s.n. inv. flex.
disc-jockey (angl.) s.m. (pl. art. disc-jockey-i) inv. flex.
doamna-codrului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
doamnă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
doi-dinți (plantă) s.m. inv.
doi-frați (plantă) s.m. inv.
dosnică-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
drac-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
drept-credincios adj. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
drive-in (angl.) s.n. (pl. drive-in) inv.
drob-de-munte (arbust) s.m. flex. inv.
drum-de-fier s.n. flex. inv.
dublu-casetofon s.n. inv. flex.
dublu-decalitru s.m. inv. flex.
dublu-decimetru s.m. inv. flex.
dublu-ster s.m. inv. flex.
ducă-se-pe-pustii s.m. inv. inv.
Duminica Tomei (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
dura mater (lat.) s.f. f.art. inv.
du-te-vino s.n. inv. inv.
duty-free (angl.) s.n. (pl. duty-free-uri) inv. flex.
economico-financiar adj. inv. flex.
e-mail (angl.) s.n. inv. flex.
en détail (fr.) loc. adj. inv. inv.
en titre (fr.) loc. adj. inv. inv.
est-european adj. inv. flex.
est-german adj. inv. flex.
ethno-rock (angl.) s.n. inv. flex.
ex aequo (lat.) loc. adj. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
ex cathedra (lat.) loc. adj. inv. inv.
exit-poll (angl.) s.n. inv. flex.
ex-libris (lat.) s.n. inv. flex.
fast-food (angl.) s.n. inv. flex.
fata morgana loc. s.f. f.art. inv.
făt-frumos (tânăr frumos) s.m. f.neart. flex.
făt-logofăt s.m. f.neart. flex.
fierar-betonist s.m. f.neart. flex.
fier-beton s.n. inv. flex.
fierea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
fino-ugric adj. inv. flex.
five o’clock (angl.) s.n. inv. flex.
floarea-brumei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-doamnei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-Paștelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-Paștilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-reginei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floarea-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
floare-de-colț (plantă) s.f. flex. inv.
floare-de-leac (plantă) s.f. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
floare-domnească (plantă) s.f. flex. f.neart.
flori-de-paie (plantă) s.f. pl. flex. inv.
fluieră-vânt (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
flutură-vânt (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
fluture-alb (insectă) s.m. flex. f.neart.
fluture-de-mătase (vierme-de-mătase) s.m. flex. inv.
fluture-de-varză (albiță) s.m. flex. inv.
fluture-roșu (insectă) s.m. flex. f.neart.
foaie-grasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
fotoliu-pat s.n. flex. inv.
fragă-tătărească (plantă) s.f. flex. f.neart.
frag-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
french-cancan (angl.) s.n. inv. flex.
frige-linte (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
frunză-de-potcă (plantă) s.f. flex. inv.
ftori-logofăt s.m. inv. flex.
ftori-stolnic s.m. inv. flex.
garden-party (angl.) s.n. (pl. garden-party-uri) inv. flex.
garoafă-de-câmp s.f. flex. inv.
garoafă-de-munte s.f. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
garofița-Pietrei-Craiului s.f. art. f.art. inv.
garofiță-de-munte s.f. flex. inv.
găina-lui-Dumnezeu (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găină-cu-mărgăritare (bibilică) s.f. flex. inv.
găină-de-apă (lișiță) s.f. flex. inv.
găină-de-mare (bibilică) s.f. flex. inv.
găină-de-munte s.f. flex. inv.
găină-sălbatică (găină-de-munte) s.f. flex. f.neart.
găinușa-lunii (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găinușa-popii (insectă) s.f. art. f.art. inv.
găinușă-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
găinușă-de-seară (insectă) s.f. flex. inv.
găinușă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
gândac-de-bucătărie s.m. flex. inv.
gândac-de-casă s.m. flex. inv.
gândac-de-Colorado s.m. flex. inv.
gândac-de-frasin s.m. flex. inv.
gândac-de-mai s.m. flex. inv.
gândac-negru s.m. flex. f.neart.
general-colonel s.m. flex. f.neart.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
general-locotenent s.m. flex. f.neart.
general-maior s.m. flex. f.neart.
genito-urinar adj. inv. flex.
gheabă-de-brad s.f. flex. inv.
gheabă-de-pădure s.f. flex. inv.
ghimpe-pădureț (arbust) s.m. flex. f.neart.
gill-box (angl.) s.n. inv. flex.
globe-trotter (angl.) s.m. inv. flex.
gold-point (angl.) s.n. inv. flex.
gram-forță s.n. flex. inv.
greco-catolic adj. inv. flex.
greco-oriental adj. inv. flex.
greco-răsăritean (rar) adj. inv. flex.
greco-roman adj. inv. flex.
gros-plan (fr.) s.n. inv. flex.
Guineea-Bissau s. propriu f. g.-d. Guineei-Bissau
gura-leului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gura-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gură-bogată (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gură-cască (persoană) (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
gură-căscată (plantă) s.f. flex. f.neart.
gură-de-lup s.f. flex. inv.
gură-spartă (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
gușa-porumbelului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
gușa-porumbului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
guvern-marionetă s.n. flex. inv.
habeas corpus (lat.) loc. s.n. inv. inv.
hai-hai s.n. inv.
hamito-semitic adj. inv. flex.
han-tătar (înv., pop.) s.m. inv. flex.
hapax legomenon (gr.) loc. s.n. flex. inv.
happy-end (angl.) s.n. inv. flex.
Harap-Alb s. propriu m. inv. inv.
hara-para (pop.) s.f. inv.
hard disk (angl.) s.n. inv. flex.
hard rock (angl.) s.n. inv. flex.
hârtie carbon s.f. + s.n. flex. inv.
hârtie-monedă (înv.) s.f. flex. inv.
heavy metal s.n. inv. flex.
high technology (angl.) s.f. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
high-life (angl.) s.n. (art. high-life-ul) inv. flex.
high-tech (angl.) s.n. inv. flex.
hip-hop s.n. inv. flex.
hocus-pocus s.n. inv. flex.
honoris causa (lat.) loc. adj. inv. inv.
hopa-mitică s.m. pl. hopa-mitică
hrana-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
hurmuzul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
iarba-acului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-bivolului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-câmpului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-cănărașului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-ciutei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-datului-și-a-faptului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-fiarelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-găii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-lui-Antonie (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-osului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
iarba-șopârlelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
iarbă-albă (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-creață (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-deasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-de-mare (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-de-Sudan (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-grâuleț (plantă) s.f. flex. inv.
iarbă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-neagră (plantă) s.f. flex. f.neart.
iarbă-stelată (plantă) s.f. flex. f.neart.
ibero-american adj. inv. flex.
ice-tea (angl.) s.n. (art. ice-tea-ul) inv. flex.
iepure-de-mare (gasteropod) s.m. flex. inv.
ignoratio elenchi (lat.) loc. s.f. inv. inv.
imortelă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
in memoriam (lat.) loc. adj. inv. inv.
in nuce (lat.) loc. adj. inv. inv.
in spe (lat.) loc. adj. inv. inv.
in vitro (lat.) loc. adj. inv. inv.
in vivo (lat.) loc. adj. inv. inv.
indo-european adj. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
indo-europenistică s.f. inv. flex.
indo-germanic adj. inv. flex.
indo-iranian adj. inv. flex.
in-folio (lat.) s.n. inv. flex.
in-galben (plantă) s.m. flex. inv.
inima-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
inima-pământului (cristal) s.f. art. f.art. inv.
inima-scorpionului (stea) s.f. art. f.art. inv.
inișor-de-alior (plantă) s.m. flex. inv.
in-octavo (lat.) s.n. inv. flex.
in-plano (lat.) s.n. inv. flex.
in-quarto (lat.) s.n. inv. flex.
inspector-șef s.m. flex. f.neart.
instructiv-educativ adj. inv. flex.
Invincibila Armadă s. propriu f. flex. f.neart.
izma-broaștei (plantă) s.f. f.art. inv.
izmă-creață s.f. flex. f.neart.
împușcă-n-lună (pop.) s.m.f. inv. inv.
în germene loc. adj. inv. inv.
în scris loc. adj. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
înainte-mergător s.m. inv. flex.
încurcă-lume (fam.) s.m.f. inv. inv.
întreg-întreguleț (pop.) adj. f.neart. flex.
jale-de-câmp (plantă) s.f. flex. inv.
jale-de-grădină (plantă) s.f. flex. inv.
jazz-rock (angl.) s.n. inv. flex.
jiu-jitsu (jap.) s.n. inv. flex.
Joia Mare (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Joii Mari
joint-venture (angl.) s.n. pl. joint-venture
jumătate-de-pasăre (codobatură) s.f. flex. inv.
june-prim s.m. flex. inv.
jur-fix (înv.) s.n. inv. flex.
kala-azar s.n. inv. flex.
kilogram-forță s.n. flex. inv.
kilogram-metru s.m. inv. flex.
kilovolt-amper s.m. flex. inv.
kilowatt-oră s.m. flex. inv.
know-how (angl.) s.n. (art.know-how-ul) inv. flex.
La Tène s.propriu f. inv. inv.
laba-gâștei s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
laba-mâței (plantă) s.f. art. f.art. inv.
laba-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
laba-ursului-roșie (plantă) s.f. art. f.art. inv.
labă-de-iepure (plantă) s.f. flex. inv.
lacrima-Christi (soi de vin) s.n. inv.
lacto-vegetarian adj. inv. flex.
lapte-de-pasăre (desert) s.m. flex. inv.
laptele-câinelui (plantă) s.m. f.art. inv.
laptele-cucului (plantă) s.m. f.art. inv.
laptele-stâncii (plantă) s.m. f.art. inv.
lă-mă-mamă (pop.) s.m.f. inv. inv.
Lăsata-secului (sărbătoare) s. propriu f. f.art. inv.
Lăsatul-secului (sărbătoare) s. propriu n. f.art. inv.
lâna-broaștei (plantă) s.f. f.art. inv.
lemn-câinesc (plantă) s.n. flex. inv.
lemn-dulce (plantă) s.n. flex. inv.
lemnul-Domnului (plantă) s.n. art. f.art. inv.
Ler-împărat s. propriu m. inv. inv.
leu-de-mare (mamifer) s.m. flex. inv.
leul-furnicilor (insectă) s.m. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
leu-paraleu (pop.) s.m. flex. flex.
liber-arbitru s.n. flex. inv.
liber-cugetător s.m.f. inv. flex.
liber-profesionist s.m.f. inv. flex.
liber-schimbism s.n. inv. flex.
liber-schimbist s.m.f. inv. flex.
liliac-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
limba-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-boului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-mielului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-oii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-peștelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-soacrei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-șarpelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limba-vrabiei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
limbă-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
linge-blide (pop., fam.) s.m.f. inv. inv.
lingura-zânelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
lingurița-zânei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
literar-artistic adj. inv. flex.
literar-muzical adj. inv. flex.
living-room (angl.) s.n. inv. flex.
lock-out (angl.) s.n. inv. flex.
locotenent-colonel s.m. flex. f.neart.
locotenent-comandor s.m. flex. f.neart.
locotenent-major s.m. flex. f.neart.
luare-aminte s.f. flex. inv.
Luceafărul-Ciobanilor (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
Luceafărul-de-Seară (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
Luceafărul-de-Ziuă (planetă) (pop.) s. propriu m. flex. inv.
lumânărica-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
lup-de-mare (focă) s.m. flex. inv.
lupul-albinelor (insectă) s.m. art. f.art. inv.
lupul-bălții (pește) s.m. art. f.art. inv.
lupul-vrăbiilor (pasăre) s.m. art. f.art. inv.
mac-cornut (plantă) s.m. flex. f.neart.
macul-ciorii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mai-marele (fam.) s.m. art. inv. f.art.
mai-mult-ca-perfect s.n. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
make-up (angl.) s.n. inv. flex.
mama-pădurii s.f. art. f.art. inv.
Mama-Pădurii (personaj) s. propriu f. f.art. inv.
mamă-mare s.f. flex. f.neart.
mamă-soacră s.f. flex. f.neart.
mană-de-ape (plantă) s.f. flex. inv.
Marele Alb s.propriu m. f.art. inv.
mare-logofăt s.m. flex. f.neart.
mare-spătar s.m. flex. f.neart.
mare-vornic s.m. flex. f.neart.
marxism-leninism s.n. inv. flex.
marxist-leninist adj. inv. flex.
masa-raiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mass-media s.f. inv. flex.
mașină-capcană s.f. flex. inv.
mașină-unealtă s.f. flex. f.neart.
mațe-fripte (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
mațe-goale (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
mațe-negre (pește) s.m. pl. mațe-negre
mațe-pestrițe (persoană) (rar) s.m.f. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
maxi-taxi s.n. inv. flex.
măcrișul-caprei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măcrișul-iepurelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mălai-mare (om bleg) s.m. inv. inv.
mălaiul-cucului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măr-gutui s.m. flex. f.neart.
măr-gutuie (reg.) s.n. flex. f.neart.
mărită-mă-mamă (plantă) s.f. inv. inv.
mărul-lupului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
măseaua-ciutei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătasea-bradului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătasea-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătreața-brazilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mătreață-de-arbori (plantă) s.f. flex. inv.
măzărichea-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
măzăriche-neagră (plantă) s.f. flex. f.neart.
mâna-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mândra-nopții (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mea culpa (lat.) loc. s.f. inv. inv.
medico-farmaceutic adj. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
medico-legal adj. inv. flex.
medico-militar adj. inv. flex.
medico-sanitar adj. inv. flex.
medico-veterinar adj. inv. flex.
mei-lung (plantă) s.m. flex. inv.
mei-nebun (plantă) s.m. flex. inv.
mei-pădureț (plantă) s.m. flex. inv.
mei-păsăresc (plantă) s.m. flex. inv.
mei-tătăresc (plantă) s.m. flex. inv.
meiul-canarilor (plantă) s.m. art. f.art. inv.
meșter-strică (fam.) s.m. inv. inv.
mezzo-tinto (it.) s.n. inv. flex.
mic-burghez adj. inv. flex.
mic-gros s.n. inv. flex.
micsandră-de-munte (plantă) s.f. flex. inv.
micsandră-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
mierea-cucului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mierea-ursului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
mierte-fierte (pop.) s.f. pl. inv.
mixtum compositum (lat.) loc. s.n. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
moartea-găinilor (boală) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
moartea-puricelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Modern Style (angl.) s.n. art. Modern Style-ul
modus vivendi (lat.) loc. s.n. inv. flex.
moleculă-gram s.f. flex. inv.
molia-albinelor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-merelor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-porumbului (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-strugurilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-stupilor (fluture) s.f. art. f.art. inv.
molia-zidurilor (crustaceu) s.f. art. f.art. inv.
molie-de-albine (fluture) s.f. flex. inv.
molie-de-câmp (insectă) s.f. flex. inv.
molie-de-casă (crustaceu) s.f. flex. inv.
molie-de-pământ (insectă) s.f. flex. inv.
molie-de-stup (fluture) s.f. flex. inv.
Moș-Ajun (sărbătoare) s. propriu n. inv. flex.
moțul-curcanului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
mulge-capre (lipitoare) (pop.) s.f. inv. inv.
mult-puțin s.n. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
muma-pădurii s.f. art. f.art. inv.
Muma-Pădurii (personaj) s. propriu f. f.art. inv.
munte-bloc s.m. flex. inv.
munte-de-pietate s.m. flex. inv.
musca-cireșelor (insectă) s.f. art. f.art. inv.
musca-hoiturilor (insectă) s.f. art. f.art. inv.
muscă-albastră (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-bețivă (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-columbacă (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-de-cal (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-carne (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-cireșe (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-de-varză (insectă) s.f. flex. inv.
muscă-mare (insectă) s.f. flex. f.neart.
muscă-verde (insectă) s.f. flex. f.neart.
music-hall (local) (angl.) s.n. inv. flex.
nalbă-de-grădină (plantă) s.f. flex. inv.
nalbă-mare (plantă) s.f. flex. f.neart.
național-socialism s.n. inv. flex.
național-socialist adj. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
național-țărănesc adj. inv. flex.
n-aude-na-vede s.m. inv. inv.
n-aude-na-vede-na-greul-pământului s.m. inv. inv.
neagă-rea (pop.) s.f. flex. flex.
neagră-moale (soi de viță-de-vie) s.f. flex. f.neart.
nebăgare de seamă (neatenție) loc. s.f. flex. inv.
nebăgare în seamă (lipsă de considerație) loc. s.f. flex. inv.
neghină-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
negru-de-fum s.n. flex. inv.
negru-moale (soi de viță-de-vie) s.m. flex. f.neart.
Negru-Vodă s. propriu m.n. inv. inv.
nelalocul ei / lui / său … loc. adj. inv. inv.
nemțișor-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
nepusă masă (pe/cu ~) (pop., fam.) loc. adj. inv. inv.
New York (engl.) s. propriu n. inv. flex.
no-man’s-land (angl.) s.n. inv. flex.
non-a s.n. inv.
non-eu s.n. inv. flex.
nord-american adj., s.m.f. inv. flex.
nord-americancă s.f. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
nord-coreean adj., s.m.f. inv. flex.
nord-coreeancă s.f. inv. flex.
nord-dunărean adj. inv. flex.
nord-est s.n. inv. flex.
nord-estic adj. inv. flex.
nord-vest s.n. inv. flex.
nord-vestic adj. inv. flex.
nord-vietnamez adj., s.m.f. inv. flex.
nota bene (lat.) loc. vb. imper., s.n. inv. inv.
nou-ales adj. inv. flex.
nouă-ochi (pește) s.m. inv. flex.
nou-născut adj., s.m.f. inv. flex.
nou-nouț (fam.) adj. f.neart. flex.
nou-venit adj., s.m.f. inv. flex.
nu știu ce loc. adj., loc. s. inv. inv.
nucă-americană (sămânță) s.f. flex. f.neart.
nucă-de-cocos (fruct) s.f. flex. inv.
nucă-de-stejar (gogoașă de ristic) s.f. flex. inv.
nucă-galică (gogoașă de ristic) s.f. flex. f.neart.
nucă-vomică (sămânță) s.f. flex. f.neart.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
nu-mă-uita s.f. inv.
oaia-morților (pasăre) s.f. art. f.art. inv.
oală-minune s.f. flex. inv.
ochi-de-pisică (disc reflectorizant) s.m. flex. inv.
ochii-păsăruicii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ochiul-boului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ochiul-păunului (fluture) s.m. art. f.art. inv.
Ochiul-Taurului (stea) s. propriu m. inv.
old-boy (angl.) s.m. (pl. art. old-boy-i) inv. flex.
om-orchestră s.m. flex. inv.
om-senvici s.m. flex. inv.
om-senviș s.m. flex. inv.
om-zi s.f. inv. flex.
one-man show (angl.) s.n. inv. flex.
on-line (angl.) loc. adj. inv. inv.
op-art (angl.) s.n. inv. flex.
orbul găinii (boală) (pop.) s.n. f.art. inv.
orbul găinilor (boală) (pop.) s.n. f.art. inv.
orzoaică-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
osul-iepurelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
otrățel-de-apă (plantă) s.m. flex. inv.
otrățelul-bălților (plantă) s.m. art. f.art. inv.
oțel-balot s.n. flex. inv.
oțel-beton s.n. flex. inv.
palma-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
palma-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
palmă-cu-spini (plantă) s.f. flex. inv.
pana-zburătorului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pantoful-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
papagal-de-brazi (pasăre) s.m. flex. inv.
papagal-țigănesc (pasăre) s.m. flex. f.neart.
papa-găinii (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
papă-lapte s.m.f. inv. inv.
papă-tot s.m.f. inv. inv.
papua-neoguineean adj., s.m.f. inv. flex.
papucul-doamnei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
papură-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
papură-rotundă (plantă) s.f. flex. f.neart.
parti-pris (fr.) s.n. (pl. parti-pris-uri) inv. flex.
pasărea-cânepii (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
pasărea-liră (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-muscă (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-omătului (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
pasărea-paradisului (specie de păsări) s.f. art. f.art. inv.
passing-shot (angl.) s.n. inv. flex.
paștele-cailor (plantă) s.m. art. inv.
paștele-calului (plantă) s.m. art. inv.
paște-vânt s.m.f. inv. inv.
Pater noster (rugăciune) (lat.) s. propriu n. inv.
patinaj-viteză s.n. flex. inv.
păduche-de-lemn (insectă) s.m. flex. inv.
păduchele-calului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
pălămidă-de-baltă (pește) s.f. flex. inv.
pălăria-șarpelui (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
părere de rău loc. s.f. flex. inv.
Părul-Berenicei (constelație) s. propriu m. inv.
părul-Maicii-Domnului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
părul-porcului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Păstorul-cu-Oile (constelație) s. propriu m. inv.
pătlăgea-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
pătlăgea-vânătă (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgică-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătlăgică-vânătă (plantă) s.f. flex. f.neart.
pătrunjel-de-câmp (plantă) s.m. flex. inv.
pătrunjelul-câinelui (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pâinea-pădurii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pâinea-porcului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pecetea-lui-Solomon (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pelin-bun (plantă) s.m. flex. f.neart.
pelincile-Domnului (prăjitură) s.f. pl. art. f.art. inv.
pelin-de-mături (plantă) s.m. flex. inv.
pelin-mic (plantă) s.m. flex. f.neart.
penița-bungeacului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pepsi-cola s.f. inv. flex.
perpetuum mobile (lat.) loc. s.n.
persona grata (lat.) loc. s.f. pl. personae gratae
persona non grata (lat.) loc. s.f. pl. personae non gratae
pește-auriu (specie de pești) s.m. flex. f.neart.
pește-ciocan (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-cu-spadă (specie de pești) s.m. flex. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
pește-cu-șapte-nume (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-de-mare (specie de pești) s.m. flex. inv.
pește-fierăstrău (specie de pești) s.m. flex. inv.
peștele-lui-Solomon (specie de pești) s.m. art. flex. inv.
petitio principii (lat.) loc. s.f. inv. inv.
pia mater s.f. f.art. inv.
piatra-iadului (azotat de argint) (pop.) s.f. art. f.art. inv.
piatră-acră (alaun) (pop.) s.f. flex. f.neart.
piatră-de-var (carbonat de calciu) s.f. flex. inv.
piatră-vânătă (sulfat de cupru) (pop.) s.f. flex. f.neart.
picioare-lungi (pasăre) s.m. inv.
picior-de-gaiță (plantă) s.m. flex. inv.
piciorul-caprei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pick-up (angl.) s.n. inv. flex.
piei-roșii (pop.) s.m. pl. flex. f.neart.
pierde-vară s.m.f. inv. inv.
pietroșel-sur (pasăre) s.m. flex. f.neart.
pince-nez (fr.) s.n. (pl. pince-nez-uri) inv. flex.
ping-pong s.n. inv. flex.
pintenul-secarei (plantă) (înv., reg.) s.m. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
piperul-lupului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
pisică-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
pistol-mitralieră s.n. flex. f.neart.
pistol-portbandulă s.n. flex. inv.
pistol-rachetă s.n. flex. inv.
pișcă-n-floare (pasăre) (reg.) s.m. inv.
pita-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
pițigoi-codat (pasăre) s.m. flex. f.neart.
pițigoi-pungaș (pasăre) s.m. flex. f.neart.
play-back (angl.) s.n. inv. flex.
plein-air (fr.) s.n. inv.
pliscul-cocorului (plantă) s.n. art. f.art. inv.
ploier-comun (pasăre) s.m. flex. f.neart.
ploier-mic (pasăre) s.m. flex. f.neart.
plop-alb (plantă) s.m. flex. f.neart.
plop-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
ploșnița-verzei (insectă) s.f. art. f.art. inv.
ploșniță-de-pom (insectă) s.f. flex. inv.
ploșniță-sură (insectă) s.f. flex. f.neart.
plurale tantum (lat.) loc. adj. (substantiv ~) pl. pluralia tantum
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
plută-far s.f. flex. inv.
plutitoare-dulce (plantă) s.f. flex. f.neart.
plutonier-adjutant s.m. flex. f.neart.
plutonier-major s.m. flex. f.neart.
poala-Maicii-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poala-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poala-Sfintei-Marii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poală-albă (boală) (pop.) s.f. flex. f.neart.
poale-n-brâu (plăcintă) s.f. pl. inv.
poama-câinelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
poame-de-pământ (plantă) (pop.) s.f. pl. flex. inv.
poamele-mâței (plantă) (pop.) s.f. pl. art. f.art. inv.
pole-position (angl.) s.f. inv.
pop-art (angl.) s.n. inv. flex.
pop-corn (angl.) s.n. inv. flex.
pop-rock (angl.) s.n. inv. flex.
porc-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
porc-ghimpos (rozător) s.m. flex. f.neart.
porc-mistreț s.m. flex. f.neart.
porc-sălbatic (mistreț) s.m. flex. f.neart.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
porc-spinos (rozător) s.m. flex. f.neart.
porte-bonheur (fr.) s.n. inv. flex.
Porto Rico (înv.) (nume geografic) s. propriu n. inv. inv.
porto-franco s.n. pl. porto-franco
portret-robot s.n. flex. inv.
porumbel-râzător (guguștiuc) s.m. flex. f.neart.
post-partum (lat.) s.n. inv. flex.
post-post-scriptum (lat.) s.n. inv. flex.
post-restant s.n. inv. flex.
post-scriptum (lat.) s.n. inv. flex.
poziție-cheie s.f. flex. inv.
Prâslea-cel-Voinic s. propriu m. inv. inv.
prim rang (de ~) loc. adj. inv. inv.
primă-doamnă s.f. flex. f.neart.
prim-balerin, -ă s.m.f. inv. flex.
prime-time (angl.) s.n. inv. flex.
prim-ministru s.m. inv. flex.
prim-plan s.n. inv. flex.
prim-pretor s.m. inv. flex.
prim-procuror s.m. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
prim-secretar s.m. inv. flex.
prim-solist, -ă s.m.f. inv. flex.
prim-viceprim-ministru s.m. inv. flex.
pro domo (lat.) loc. adj. inv. inv.
pro domo sua (lat.) loc. adj. inv. inv.
pro forma (lat.) loc. adj. inv. inv.
proastă-creștere s.f. flex. f.neart.
proces-verbal s.n. flex. f.neart.
program-pilot s.n. flex. inv.
proiectil-rachetă s.n. flex. inv.
propriu-zis adj. inv. flex.
prost-crescut (needucat) adj. inv. flex.
Puerto Rico (nume geografic) s. propriu n. inv. inv.
punct și virgulă s.n. art. punctul și virgula
purice-de-apă (crustaceu) s.m. flex. inv.
pușcă-mitralieră s.f. flex. f.neart.
racul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
radical-socialist s.m. inv. flex.
raid-anchetă s.n. flex. inv.
rădăcina-ciumei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
rădăcină-de-lingoare (plantă) s.f. flex. inv.
rădăcină-dulce (plantă) s.f. flex. f.neart.
rămas-bun s.n.
răsuflătoarea-pământului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rău-platnic adj., s.m.f. inv. flex.
război-fulger s.n. flex. inv.
râia-broaștei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
râia-munților (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rândunica-Domnului (pasăre) s.f. art. f.art. inv.
rândunică-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
rea-credință s.f. flex. f.neart.
rea-voință s.f. flex. f.neart.
redactor-șef s.m. flex. f.neart.
regina-nopții (plantă) s.m. art. f.art. inv.
regina-peștelui (pește) s.f. f.art. inv.
regina-peștilor (pește) s.f. f.art. inv.
rendez-vous (fr.) s.n. (pl. rendez-vous-uri) inv. flex.
restitutio in integrum (lat.) loc. s.f. inv. inv.
roast beef (angl.) s.n. inv. flex.
Roata-Stelelor (pop.) s. propriu f. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
rochița-rândunicii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rock-and-roll (angl.) s.n. inv. flex.
rock’n-roll (angl.) s.n. inv. flex.
rod-de-zahăr (dulceață) (înv.) s.n.
rodul-pământului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
romano-catolic adj., s.m.f. inv. flex.
room-service (angl.) s.n. (art. room-service-ul) inv. flex.
rotoțele-albe (plantă) s.f. pl. flex. f.neart.
rotunda-puturoasă (plantă) s.f. art. f.art. f.neart.
roua-cerului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
roza-vânturilor (reprezentare grafică) s.f. art. f.art. inv.
rug-de-munte (zmeur) s.m. flex. inv.
rug-domnesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
rugină-de-baltă (plantă) s.f. flex. inv.
rugul-vacii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
ruja-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
rujă-de-toamnă (plantă) s.f. flex. inv.
rujă-galbenă (plantă) s.f. flex. f.neart.
ruscuță-de-primăvară (plantă) s.f. flex. inv.
rușinea-fetelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
rută-sălbatică (plantă) s.f. flex. f.neart.
rutișor-galben (plantă) s.m. flex. f.neart.
sagna-calului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
Saint-Bernard (rasă de câini) (fr.) s. propriu m. inv. flex.
salata-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
salată de boeuf s.f. flex. inv.
salată-creață (plantă) s.f. flex. f.neart.
salată-de-câmp (plantă) (reg.) s.f. flex. inv.
salba-dracului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
salbă-moale (plantă) s.f. flex. f.neart.
salbă-râioasă (plantă) s.f. flex. f.neart.
salcie-căprească (specie de salcie) s.f. flex. f.neart.
salcie-plângătoare s.f. flex. f.neart.
San Marino s. propriu n. inv.
sarea-pisicii (mineral) s.f. art. f.art. inv.
sare-garduri s.m.f. inv. inv.
săgeata-apei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săgeata-apelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săgeata-lui-Dumnezeu (plantă) s.f. art. f.art. inv.
săpunul-calului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
sărut-mâna (în expr.) s.n. inv. inv.
Sâmbăta Mare s. propriu f. g.-d. Sâmbetei Mari
sânge-de-nouă-frați (plantă, rășină) s.m. flex. inv.
sângele-voinicului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sânge-rece (calm) s.n. flex. f.neart.
sânger-pătat (plantă) s.m. flex. f.neart.
sânziană-voinicească (plantă) s.f. flex. f.neart.
sârbo-croat adj. inv. flex.
scai-mărunt (plantă) s.m. flex. f.neart.
scaiul-dracului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
scai-vânăt (plantă) s.m. flex. f.neart.
scara-Domnului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
scara-mâței (joc) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
scara-pisicii (cărare între rânduri) s.f. art. f.art. inv.
scară-de-pisică (scară flexibilă) s.f. flex. inv.
scaunul-Domnului (plantă) (reg.) s.m. art. f.art. inv.
Scaunul-lui-Dumnezeu (constelație) s. propriu n. inv.
scânteiuța-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
scârța-scârța s.m.f. inv. inv.
scârța-scârța-pe-hârtie s.m.f. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
Schimbarea la Față (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Schimbării la Față
science-fiction (angl.) s.n. inv. flex.
scoică-de-mărgăritar (specie de scoici) s.f. flex. inv.
scoică-de-râu (specie de scoici) s.f. flex. inv.
scorpie-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
scorpion-de-baltă (animal) s.m. flex. inv.
scorpionul-de-cărți (animal) s.m. art. f.art. inv.
scoruș-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
scoruș-nemțesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
scris-citit s.n. inv. flex.
Scroafa-cu-Purcei (constelație) s. propriu f. f.art. inv.
scroafă-de-baltă (pasăre) (reg.) s.f. flex. inv.
scrumbie-albastră (pește) s.f. flex. f.neart.
scrumbie-de-Dunăre (pește) s.f. flex. inv.
secară-cornută (ciupercă) s.f. flex. f.neart.
secerătoare-legătoare s.f. flex. f.neart.
secerătoare-treierătoare s.f. flex. f.neart.
seleam-ceauș (înv.) s.m. inv. flex.
self-made-man (angl.) s.m. pl. self-made-men
self-service (angl.) s.n. (pl. self-service-uri) inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
sergent-major s.m. flex. f.neart.
sex-appeal (angl.) s.n. inv. flex.
sex-club s.n. inv. flex.
sex-shop (angl.) s.n. inv. flex.
sex-simbol s.n. inv. flex.
Sfarmă-Piatră s. propriu m. inv. inv.
sfârcul-babei (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sfredelul-lemnului (insectă) s.m. art. f.art. inv.
Sfredelul-Rusaliilor (sărbătoare) (pop.) s. propriu n. inv.
shopping center (angl.) s.n. inv. flex.
sine die (lat.) loc. adj. inv. inv.
singulare tantum loc. adj. pl. singularia tantum
singur-singurel adj. f.neart. flex.
sita-zânelor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
situație-limită s.f. flex. inv.
slow-fox (angl.) s.n. inv. flex.
snack-bar (angl.) s.n. inv. flex.
snow-board (angl.) s.n. inv. flex.
soacră-mare s.f. flex. f.neart.
soarbe-zeamă s.m.f. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
soare-apune (pop.) s.m.
soare-răsare (pop.) s.m.
social-democrat adj., s.m.f. inv. flex.
social-democratism s.n. inv. flex.
social-democrație s.f. inv. flex.
socru-mare s.m. flex. f.neart.
sora-soarelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
soră-șefă s.f. flex. f.neart.
sor-cu-frate (plantă) s.m. inv.
sound blaster (angl.) s.n. inv. flex.
spanac-englezesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
spanacul-ciobanilor (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sparge-val s.n. inv. flex.
spata-dracului (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
spectacol-coupé (fr.) s.n. flex. inv.
spinarea-lupului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
spin-muscălesc (plantă) s.m. flex. f.neart.
spinul-cerbului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
spumă-de-mare (piatră ponce) s.f. flex. inv.
Sri Lanka s. propriu f. g.-d. Sri Lankăi
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
Stan-Pățitul s. propriu m. inv. inv.
stat-major s.n. flex. f.neart.
Statu-Palmă-Barbă-Cot s. propriu m. inv. inv.
statu-quo (lat.) s.n. inv. flex.
stârc-cenușiu (bâtlan) s.m. flex. f.neart.
stârc-de-noapte (pasăre) s.m. flex. inv.
stea-de-mare (animal) s.f. flex. inv.
Steaua Polară s. propriu f. f.art. f.neart.
steaua-pământului (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
stop-cadru s.n. inv. flex.
straița-popii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
straiul-broaștei (plantă) (reg.) s.n. art. f.art. inv.
Strâmbă-Lemne s. propriu m. inv. inv.
strugurii-ursului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
stupitul-cucului (plantă) s.m. art. f.art. inv.
sturz-cântător (pasăre) s.m. flex. f.neart.
sturz-de-iarnă (pasăre) s.m. flex. inv.
sturzul-viilor (pasăre) s.m. art. f.art. inv.
Sublima Poartă s. propriu f. g.-d. Sublimei Porți
sud-african adj., s.m.f. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
sud-africancă s.f. inv. flex.
sud-american adj., s.m.f. inv. flex.
sud-americancă s.f. inv. flex.
sud-coreean adj., s.m.f. inv. flex.
sud-coreeancă s.f. inv. flex.
sud-dunărean adj. inv. flex.
sud-est s.n. inv. flex.
sud-estic adj. inv. flex.
sud-vest s.n. inv. flex.
sud-vestic adj. inv. flex.
sud-vietnamez adj., s.m.f. inv. flex.
suge-bute (pop.) s.m.f. inv. inv.
sugel-galben (plantă) (reg.) s.m. flex. f.neart.
sultan-mezat s.n. inv. flex.
summa cum laude (lat.) loc. adj. inv. inv.
sus-citat (citat mai sus) adj. inv. flex.
sus-menționat adj. inv. flex.
sus-numit adj. inv. flex.
sus-pus adj. inv. flex.
sus-zis adj. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
șahăr-mahăr (în expr.) (arg., fam.) s.n. inv. flex.
șapte-degete (plantă) s.m. inv.
șarpe-de-apă (pește) s.m. flex. inv.
șarpe-orb (șopârlă) s.m. flex. f.neart.
șoarece de bibliotecă s.m. flex. inv.
șoarece-alunar (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-bălțat (animal) s.m. flex. f.neart.
șoarece-de-apă (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-de-câmp (animal) s.m. flex. inv.
șoarece-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
ștab-ofițer (înv.) s.m. inv. flex.
ștevie-de-munte (plantă) s.f. flex. inv.
știrba-baba-cloanța s.f. f.art. inv.
știucă-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
tabla-bașa (înv.) s.m. inv. flex.
tabula rasa (lat.) s.f. inv.
taie-fugă (persoană fricoasă) (pop.) s.m.f. inv. inv.
talk-show (angl.) s.n. (pl. talk-show-uri) inv. flex.
talmeș-balmeș (fam.) s.n. inv. flex.
talpa-gâștei s.f. art. f.art. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
talpa-stâncii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
tambur-major (înv.) s.m.
tam-tam s.n. inv. flex.
tata-moșul (pop.) s.m. art. inv. inv.
tată-mare (pop.) s.m. art. tata-mare
tată-socru (fam.) s.m. art. tata-socrul
tămâiță-de-câmp (plantă) s.f. flex. inv.
târâie-brâu (fam.) s.m.f. inv. inv.
Te Deum (imn religios) (lat.) s. propriu n. inv.
terchea-berchea s.m.f. inv. inv.
test-grilă s.n. flex. inv.
tête-à-tête (fr.) s.n. (pl. tête-à-tête-uri) inv. flex.
tic-tac s.n. inv. flex.
tie-break (angl.) s.n. inv. flex.
time-out (angl.) s.n. inv. flex.
tonă-deadweight s.f. flex. inv.
tonă-forță s.f. flex. inv.
tonă-kilometru s.f. flex. inv.
tonă-registru s.f. flex. inv.
top-model s.n. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
traco-dac adj., s.m.f. inv. flex.
traco-dacic adj. inv. flex.
trade-center (angl.) s.n. inv. flex.
trade-union (angl.) s.n. inv. flex.
trade-unionist adj., s.m.f. inv. flex.
traista-ciobanului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
trandafir-de-mare (actinie) s.m. flex. inv.
trandafir-de-munte (plantă) s.m. flex. inv.
trei-frați (plantă) s.m. inv.
trei-frați-pătați (plantă) s.m. inv.
trei-leșeștile (dans) s.n. art. inv. f.art.
trei-păzește (în expr.) s.n. inv. inv.
trestie-de-zahăr (plantă) s.f. flex. inv.
trestie-spaniolă (plantă) s.f. flex. f.neart.
treti-logofăt s.m. inv. flex.
trompe-l’œil (fr.) s.n. inv. flex.
T-shirt (angl.) s.n. inv. flex.
turta-lupului (sămânță) (pop.) s.f. art. f.art. inv.
turta-vacii (ciupercă) s.f. art. f.art. inv.
tutti-frutti (it.) s.n. inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
țap-negru (masculul caprei-negre) s.m. flex. f.neart.
țap-roșu (masculul căprioarei) s.m. flex. f.neart.
Țara de Foc s. propriu f. g.-d. Țării de Foc
Țara Românească (Muntenia) s. propriu f. g.-d. Țării Românești
țâncul-pământului (orbete) s.m. art. f.art. inv.
țâști-bâști s.m.f. inv. inv.
țâța-caprei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
țâța-fiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
țâța-mielului (urechelniță) s.f. art. f.art. inv.
țâța-oii (plantă) (reg.) s.f. art. f.art. inv.
ucigă-l-crucea s.m. inv. inv.
ucigă-l-toaca s.m. inv. inv.
umbra-iepurelui (plantă) s.f. art. f.art. inv.
unghia-găii (plantă) s.f. f.art. inv.
unghia-găinii (plantă) s.f. f.art. inv.
untul-vacii (plantă) s.m. art. f.art. inv.
uralo-altaic adj. inv. flex.
urda-vacii (plantă) s.f. art. f.art. inv.
urechea-babei (plantă) s.f. art. f.art. inv.
ureche-tătărească (plantă) (reg.) s.f. flex. f.neart.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
urs-alb (specie de urși) s.m. flex. f.neart.
Ursa-Mare (constelație) s. propriu f. g.-d. Ursei Mari
Ursa-Mică (constelație) s. propriu f. g.-d. Ursei Mici
urs-de-mare (pește) s.m. flex. inv.
urs-polar (specie de urși) s.m. flex. f.neart.
urzică-de-mare (actinie) s.f. flex. inv.
urzică-moartă (plantă) s.f. flex. f.neart.
usturoi-sălbatic (plantă) s.m. flex. f.neart.
ușa-raiului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
vaca-Domnului (insectă) s.f. art. f.art. inv.
vacă-de-mare (morsă) s.f. flex. inv.
vagon-atelier s.n. flex. inv.
vagon-cisternă s.n. flex. inv.
vagon-restaurant s.n. flex. inv.
varga-ciobanului (plantă) s.f. art. f.art. inv.
vargă-de-aur (plantă) s.f. flex. inv.
var-oră s.m. flex. inv.
văcălie-de-brad (plantă) (reg.) s.f. flex. inv.
vărsat-de-vânt (pop.) s.n. flex. inv.
vântură-lume s.m.f. inv. inv.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
vântură-țară s.m.f. inv. inv.
vel-armaș s.m. inv. flex.
vel-logofăt s.m. inv. flex.
vel-spătar s.m. inv. flex.
verdeața-zidurilor (plantă) s.f. art. f.art. inv.
verde-de-Paris (substanță) s.n. flex. inv.
vest-german adj., s.m.f. inv. flex.
viceprim-ministru s.m. inv. flex.
Vinerea Mare (sărbătoare) s. propriu f. g.-d. Vinerii Mari
vino-ncoa (pop., fam., în expr.) s.n. inv. inv.
vino-ncoace (pop., fam., în expr.) s.n. inv. inv.
vioară-roșie (plantă) s.f. flex. f.neart.
violă-de-noapte (plantă) s.f. flex. inv.
viță-de-vie (plantă) s.f. flex. inv.
volt-amper s.m. inv. flex.
vorbă-lungă s.m.f. inv. inv.
vtori-logofăt s.m. inv. flex.
vtori-stolnic s.m. inv. flex.
vulpe-de-mare (pește) s.f. flex. inv.
wagon-lit (fr.) s.n. (pl. wagon-lit-uri) inv. flex.
Cuvânt compus
Observații
 Primul termen 
 Ultimul termen 
walkie-talkie (angl.) s.n. (art. walkie-talkie-ul) pl. walkie-talkie
water-balast (angl.) s.n. inv. flex.
watt-oră s.n. flex. inv.
watt-secundă s.n. flex. inv.
white-spirit (angl.) s.n. inv. flex.
ylang-ylang s.n. inv. flex.
zambilă-moțată (plantă) (pop.) s.f. flex. f.neart.
zbârciog-gras (ciupercă) s.m. flex. f.neart.
zgârie-brânză (pop.) s.m.f. inv. inv.
zgârie-nori s.m. inv. flex.
zi-lumină s.f. flex. inv.
zi-muncă s.f. flex. inv.
zona zoster s.f. art. f.art. inv.

 

Matei Gall (matei@dexonline.ro), ianuarie 2014

Note

  1.  Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a – Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic București, 2005

*******************************************************************

Forme de plural greșite

Cuvântul Plural corect Plural greșit Comentarii
bătrânețe până la adânci bătrâneți până la adânci bătrânețe Adânci este la plural, deci și bătrâneți trebuie pus la plural.
colonel colonei coloneli
drajeu drajeuri drajee
festival festivaluri festivale
cartuș cartușe cartușuri
ingredient ingrediente ingredienți
jantă jante jenți/genți
laser lasere laseri Laseri este o formă acceptată de DN.
minge mingi mingii Mingii este pluralul lui mingie, care este acceptat de DEX 2009, dar nu și de DOOM 2.
nivel … la toate nivelurile … … la toate nivelele … Folosim pluralul nivele numai pentru nivelul ca instrument (sensul 2 din DEX ’98).
nostru munții noștri munții noștrii Singurul motiv pentru care s-ar adăuga un al doilea i este articolul hotărât. Dar noștri este adjectiv posesiv și nu se articulează niciodată.
orar orare orarii Orarii este pluralul lui orariu care este o formă rară a cuvântului orar, atestată numai de DLRM.
reactor reactoare reactori Reactori este o formă acceptată de DN.
suport suporturi suporți Suporți este o formă acceptată de DN.
ultim ultimele (feminin plural articulat) ultimile

*******************************************************

Forme greșite ale cuvintelor

Forma corectă Forme greșite Comentarii
abia abea
amândurora (dativul lui amândoi) amândorura Cum spunem tuturor, nu totorur, la fel spunem și amândurora.
anticameră antecameră O ediție veche a Dicționarului de neologisme acceptă totuși și antecameră ca variantă.
biscuit biscuite
calmar, calamar oricum altfel Academia Română pare să fi cedat presiunii meniurilor agramate de prin restaurante. DEX 2009 și DOOM 2 recomandă forma calamar.
celălalt celălant Vezi definiția.
chiuvetă ghiuvetă
complet complect DEX-ul menționează complect ca variantă acceptată a lui complet. DOOM și DOOM2 nu acceptă forma complect. Dacă până acum ați folosit complet, vă recomandăm să-l folosiți și în continuare…
de asemenea deasemenea Deasemenea nu există în DEX.
delincvent delicvent, delictvent Delincvent nu are legătură cu delictul. Delicvent este doar o formă acceptată de DEX (dar nu și de DOOM și DOOM2).
foitaj foietaj Foitaj nu are legătură cu etajul. DN ’86 conține intrarea foietaj, dar în edițiile următoare se folosește forma corectă!
genuflexiune genoflexiune
genunchi genunche Genunchi este unul din puținele cuvinte care au aceeași formă la singular și la plural.
grep, grepfrut, grape-fruit gref, grefrut sau altfel
clasa întâi, clasa întâia clasa a-ntâia Până nu demult, singura construcție corectă era clasa întâi. DOOM2 permite, spre deosebire de lucrările normative anterioare, și construcții de tipul clasa întâia.
jantă (de roată) geantă, jeantă Geantă este o formă acceptată de unele dicționare.
greșeală greșală La fel ca și repezeală, umezeală (nu repezală, umezală).
lubrifiant lubrefiant
mostră monstră
nes (prescurtare de la nescafe) ness
obstetrică obstretică
oprobriu oprobiu
optsprezece, optsprezecelea oricum altfel Formele opșpe / opșpelea, optâșpe / optâșpelea, optsprece / optsprecelea, sunt menționate în DMLR, dar nu și în DEX sau DOOM.
optulea oricum altfel
piuneză pioneză Pioneză este doar o formă acceptată (și doar dacă se pronunță în trei silabe: pio-ne-ză).
președinție președenție DN menționează și președenție; totuși, România are președinte, nu „președente”!
A nu se confunda cu adjectivul prezidențial, care provine din fr. présidentiel.
reiat raiat
repercusiune repercursiune
sandvici, sandviș, sanviș, sendviș oricum altfel În ultimele ediții ale DEX și DOOM, forma recomandată este sandvici.
serviciu servici Servici nu există în DEX.
tobogan, topogan oricum altfel DOOM2 a acceptat pentru prima dată și forma topogan.
tontălău tăntălău Provine din tont.

*********************************************************

Ghid de exprimare corectă

Acest articol tratează câteva din cele mai frecvente probleme de exprimare în limba română. Vă reamintim că dexonline nu este afiliat în niciun fel Academiei Române. Dacă aveți sugestii pentru acest ghid, vă rugăm să ni le trimiteți prin e-mail.

Forme nominale (substantive, adjective, pronume)

Greșit Corect Explicații
băiatul al cărui carte
fata a cărui carte etc.
băiatul a cărui carte
fata a cărei carte
băiatul ale cărui cărți
fata ale cărei cărți
băieții a căror carte
fetele a căror carte
băieții ale căror cărți
fetele ale căror cărțibăiatul al cărui câine
fata al cărei câine
băiatul ai cărui câini
fata ai cărei câini
băieții al căror câine
fetele al căror câine
băieții ai căror câini
fetele ai căror câini
Mulți dintre noi facem acordul „cum s-o nimeri”. Totuși, există o regulă simplă, numită „acordul în cruce”: al/a/ai/ale se acordă cu obiectul (carte/cărți/câine/câini), iar cărui/cărei/căror se acordă cu posesorul (băiatul/fata/băieții/fetele).
fumător învederat
adevăr inveterat
fumător inveterat
adevăr învederat
Paronimele pot produce adesea confuzii! Întrucât e vorba de fumător înrăit și de adevăr evident, exprimarea corectă e cea indicată de ghid.
eu însuși etc. Masculin
eu însumi
tu însuți
el însuși
noi înșine
voi înșivă
ei înșișiFeminin
eu însămi
tu însăți
ea însăși
noi însene
voi însevă
ele înseși (însele)
Pronume de întărire – vezi DEX.
cartea care am citit-o
omul care l-am întrebat
cartea pe care am citit-o
omul pe care l-am întrebatcartea care mi-a plăcut
omul care mi-a răspuns
În toate cazurile avem de-a face cu propoziții subordonate atributive. În primele două, pe care este complement direct, ca și cartea, omul la care se referă, adică în cazul acuzativ, de aceea este nevoie și de prepoziția pe.

În ultimele două cazuri, care este subiect, ca și substantivele la care se referă, deci este la nominativ, de aceea nu este nevoie de prepoziția pe.Cartea care am citit-oeste o contaminare între cele două construcții și este incorectă.

Mă doare apendicita.
Mă doare amigdalita.
Mă doare apendicele.
Mă dor amigdalele.
Apendicita și amigdalita sunt boli. Ele nu sunt părți ale corpului, deci nu au cum să doară. Totuși, construcția mă doare apendicita nu e așa de greșită cum pare. Se spune mă supără/necăjește/sâcâie etc. o boală, mă face să sufăr o boală, iar de aici la mă doare o boală, nu e decât un mic pas… La fel, se poate spune apendicita îmi provoacă dureri, deci, altfel spus, boala nu doare, dar dă durere.
Codri înverziți sunt frumoși.
Pantaloni albaștri s-au rupt.
Am discutat despre niște parametriiimportanți.
Parametri cei mai importanți au fost discutați.
Codrii înverziți sunt frumoși.
Înverziții codri freamătă.
Pantalonii albaștri s-au rupt.
Am discutat despre niște parametriimportanți.
Parametrii cei mai importanți au fost discutați.
Substantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol hotărât, doi i (sau trei, în cazul cuvintelor ca uliii, vizitiii, copiii). Când există un adjectiv antepus substantivului, el preia accentul: codrii înverziți, dar înverziții codri. În sintagma niște parametri importanți, articolul este nehotărât (niște), așadar toate cuvintele se scriu cu un singur i.
copii se joacă

cobaiii sunt rozătoare

un copil
doi copii
copiii se joacăun cobai
doi cobai
cobaii sunt rozătoare
În cele mai multe cazuri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formează prin adăugarea articolului hotărât -i la forma nearticulată. Substantivele care au doi i la plural (copii, ulii, vizitii) capătă încă unul în forma articulată (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele care au un singur i la plural (oameni, cobai) vor avea doi i în forma articulată (oamenii, cobaii).
cea mai bine plătită doctoriță cel mai bine plătită doctoriță Formarea superlativului cu expresia cel mai se referă, în acest caz, la adverbul bine,nu la adjectivul plătită. Doctorița nu este cea mai plătită, ci cea plătită cel mai bine. Și, întrucât adverbele nu au gen, număr sau caz, superlativul se formează implicit cu celpus la masculin.

Se vede mai ușor forma corectă inversând topica: Doctorița cel mai bine plătită, nu Doctorița *cea mai bine plătită.

îmi place de cineva îmi place cineva Cineva este subiect gramatical (cineva îmi place), deci trebuie pus în cazul nominativ, fără prepoziția de.
preț scump preț mare Un produs este scump atunci când prețul său este mare. Preț scump este o struțo-cămilă.
sticlă de un kilogram sticlă de un litru Volumul se măsoară în litri. Dacă umplem o sticlă de un litru cu mercur, ea va cântări peste 13 kilograme, iar dacă o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cântări numai 920 de grame! Deci sticlă de un kilogram este restrictiv sau impropriu, sintagma fiind valabilă doar în cazul unor anumite lichide cu densitatea apropiată de 1kg / litru – apă, bere etc.
ora una
ora doi
ora doisprezece
ora douăzeci și una
ora douăzeci și doi
ora unu
ora două
ora douăsprezece
ora douăzeci și unu
ora douăzeci și două
Ora unu/douăzeci și unu, deci numerale masculine pe lângă un substantiv feminin, constituie excepții, explicabile prin faptul că moștenesc forma inițială a felului cum era exprimat timpul, un ceas după miezul zilei/nopții, mai pe scurt, ceasul unu, iar prin rostire prescurtată, unu (e ceasul unu sau, simplu, e unu). Apoi, forma de masculin, deja impusă, s-a păstrat și pe lângă femininul oră: ora unu. În schimb, în cazurile ora două/douăsprezece/douăzeci și două, s-a impus forma de feminin, care este și cea de neutru plural: două ceasuri după miezul zilei/nopții, de unde ceasurile sau ceasul două,apoi ora două etc. Este de neînțeles cum cineva poate rosti ora doisprezece, atâta timp cât nu va spune niciodată ora doi!
Am luat un pix de la ei și i l-am dat înapoi. Am luat un pix de la ei și li l-am dat înapoi.
Am luat un pix de la ei și l-am dat înapoi (lor).
Strict vorbind, deoarece am dat pixul înapoi mai multor persoane, corect este …li l-am dat…. Totuși, aceasta este una din situațiile când ambele construcții sunt de evitat. Un motiv este eufonia. Apoi, dacă ar fi vorba de un obiect feminin, construcția s-ar schimba: am luat o minge de la ei și le-am dat-o înapoi.
… datorită publicului și a încurajăriloracestuia… … datorită publicului și încurajăriloracestuia… După datorită se folosește dativul. Articolul posesiv a (al, ai, ale) este specific genitivului, deci nu are ce căuta aici.
Era crispat și zâmbea fortuit. Multe din marile descoperiri au fost făcute fortuit. Fortuit înseamnă „neprevăzut, inopinat, întâmplător”, nu „forțat”.
cartea anului acesta cartea anului acestuia Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
condițiile cele mai optime
o evaluare foarte negativă
condițiile optime
o evaluare negativă
Adjectivele care la origine sunt comparative și superlative: exterior, interior, superior, inferior, optim, excelent sau cele care exprimă, prin sensul lor, superlativul: ultrasensibil, splendid, perfect nu formează grade de comparație.
De asemenea nu formează grade de comparație nici adjectivele care exprimă o însușire absolută: pozitiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravidă, mijlociu, primetc.
Din cauza la vremea urâtă, n-am mai mers la munte. Din cauza vremii urâte, n-am mai mers la munte. Din cauza este o locuțiune prepozițională care cere întotdeauna cazul genitiv.
Le-am mulțumim la cei care m-au ajutat.
I-am mulțumit la unu dintre cei care m-au ajutat.
Le-am mulțumit celor care m-au ajutat.
I-am mulțumit unuia dintre cei care m-au ajutat.
Le-am mulțumit la trei dintre cei care m-au ajutat.
Le-am mulțumit la asemenea/astfel de oameni pentru ajutorul dat.
Celor, unuia, la trei, la asemenea/astfel de oameni sunt complemente indirecte. Ele răspund la întrebarea „cui i-am mulțumit?” (celor etc.), nu la întrebarea „la cine i-am mulțumit?” (la cei etc.). Acest gen de complement indirect stă întotdeauna în cazul dativ (celui etc.). Varianta la cei nu este propriu-zis o greșeală, ci mai curând un stil de vorbire neîngrijită sau o formă populară.
Limba literară acceptă construcția cu prepoziția la numai când complementul indirect este exprimat printr-un numeral invariabil (de exemplu trei) sau are ca determinant un adjectiv invariabil (de exemplu asemenea, astfel).
abrogarea legii adoptată acum un an abrogarea legii adoptate acum un an Când un atribut este exprimat prin adjectiv (provenit din participiul verbului a adopta, în acest caz), adjectivul se acordă întotdeauna în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl determină. Aici legii este în cazul genitiv, deci și adoptatetrebuie pus în cazul genitiv.
Ouălele sunt proaspete.
Încondeierea ouălelor este o tradiție frumoasă.
Ouăle sunt proaspete.
Încondeierea ouălor este o tradiție frumoasă.
Pentru a articula cu articolul hotărât pluralul substantivului ou, se adaugă articolul feminin –le la forma de nominativ plural: femei-femeile; cărți-cărțile; ouă-ouăle.. Vezi și definiția cu paradigma expandată.
Solicitatorul întrunește un summum de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat. Solicitatorul întrunește o sumă de calități, care îl recomandă pentru a fi angajat.
Scriitorul a ajuns la un summum al calităților artistice greu de depășit.
Summum are sensul de gradul cel mai înalt, punct maxim. Folosirea lui cu sensul de sumă, sumedenie este greșită.
Doamna Ionescu este un filolog / politician / doctor / președinte / artist / profesor / muzician / sculptorrenumit. Doamna Ionescu este o filologă / politiciană / doctoriță / președintă / artistă / profesoară / muziciană / sculptoriță renumită. Majoritatea profesiilor au și formă de feminin în limba română.
un medicament pentru ameliorareadurerii un medicament pentru atenuareadurerii Ameliorare înseamnă îmbunătățire, or durerea nu poate fi îmbunătățită. E corect, însă, ameliorarea stării de sănătate.
rata de promovabilitate la bac… rata de promovare la bac…
rata promovabilității la bac…
Rata de promovabilitate s-ar interpreta ca „procentul de însușire de a fi promovat”, ceea ce nu e normal ca exprimare. Dar, promovabilitate înseamnă și „acțiunea, starea de a promova”, ceea ce face posibilă a doua formă de construcție corectă.

Forme verbale

Greșit Corect Explicații
eu crez
tu crezi
el crează
creerea/creearea/creiarea lumii
eu creez
tu creezi
el creează
crearea lumii
Verbul a crea, deși aparent se termină în -ea, nu este un verb de conjugarea a II-a, ci de conjugarea I. Sufixul este -a, iar rădăcina este cre-. Pentru ușurință, conjugați-l ca și pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-: eu lucr-ez/cre-ez; tu lucr-ezi/cre-ezi; el lucr-ează/cre-ează etc. Formele crezi sau crez, crează aparțin verbului a crede: prima este pers. a II-a sing., indicativ prezent, iar celelalte două, forme populare ale aceluiași verb: eu crez, el/ea/ei/ele să crează.
eu creiez
eu agreiez
eu întemeez
eu încleez
eu creez
eu agreez
eu întemeiez
eu încleiez
Numai dacă infinitivul verbului se termină în -ia (a întemeia, a încleia), atunci litera -i-apare și în formele conjugate: eu întemeiez/încleiez…, eu întemeiam/încleiam…, eu întemeiai/încleiai…, eu am întemeiat/încleiat…, întemeind/încleind.
mi-ar place mi-ar plăcea Infinitivul verbului este a plăcea, iar condițional-optativul se formează cu verbul auxiliar a avea (în acest caz, ar) și cu infinitivul.
Fi cuminte!
Să fi punctual.
Să nu fi trist.
Nu fii fraier!
Să fii știut ce pierd, n-aș fii lipsit.
Aș fii mândru dacă aș lua un premiu.
Promit că voi fii punctual.
Fii cuminte!
Să fii punctual.
Să nu fii trist.
Nu fi fraier!
Să fi știut ce pierd, n-aș fi lipsit.
Aș fi mândru dacă aș lua un premiu.
Promit că voi fi punctual.
Se folosește fii doar la imperativ afirmativ (fii cuminte) și la conjunctiv afirmativ sau negativ (să fii punctual / să nu fii trist). În toate celelalte situații, se folosește fi.
Aș venii și eu cu voi.
Cât am putut dormii!
Aș veni și eu cu voi.
Cât am putut dormi!
În primul caz, verbul este la modul condițional-optativ, care se construiește întotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. În al doilea caz, verbul este chiar la infinitiv. Formele eu venii, eu dormii sunt valabile pentru perfectul simplu.
Nu  asta. Nu face asta. Imperativul negativ, pers. a II-a sing., se formează cu infinitivul verbului: nu mânca, nu vorbi, nu pleca. Deci, nu face.
nu se merită să aștepți
nu se există așa ceva
nu merită să aștepți
nu există așa ceva
Formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui a merita și a exista au apărut, probabil, prin contaminare cu construcțiile similare de tipul nu se obișnuiește, nu se justifică, nu se face/cade, dar ele nu au nicio justificare.
Când am venit la tine, tu plecasei deja. Când am venit la tine, tu plecaseși deja. Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, pers. a II-a sing., se construiește cu terminația -seși, nu -seiplecaseși, plăcuseși, merseseși, coborâseși, iubiseși.
A fost investit în funcția de …
învestit mult în afacere.
A fost învestit în funcția de …
investit mult în afacere.
Deși au o etimologie comună, verbele a investi („a cheltui/plasa bani într-un anumit scop, într-o anumită afacere”) și a învesti („a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție”) au evoluat diferit ca sens, de unde, probabil, nevoia de a le diferenția și formal, prin adoptarea formei învesti.
Să cere-ți voie înainte să plecați.
Nu trage-ți!
Cereți drepturile tale.
Trageți pătura (pe tine).
Să cereți voie înainte să plecați.
Nu trageți!
Cere-ți drepturile tale.
Trage-ți pătura (pe tine).
Când -ți apare ca desinență pentru indicarea pers. a II-a plural a verbelor, se scrie, desigur, lipit de verb: voi cereți, voi trageți. Dar se scrie despărțit prin cratimă de un verb la imperativ, când -ți este forma prescurtată a pronumelui îți, forma de dativ a lui tu, care în astfel de construcții are rol de pronume posesiv, înlocuind sau doar întărind pronumele posesiv propriu-zis: cere-ți drepturile = cere drepturile tale; trage-ți pătura = trage pătura (ta) pe corpul tău; pune-ți pălăria pe cap = pune pălăria (ta) pe capul tău.
eu crap (de râs, de ciudă).
tu crapi (de râs, de ciudă).
el se înșeală
vrea să (te) înșale
el/ea se așează
să aibe parte
eu crăp (de râs, de ciudă).
tu crăpi (de râs, de ciudă).
el se înșală
vrea să (te) înșele
el/ea se așază
să aibă parte
Formele corecte sunt stabilite de comisiile Academiei Române abilitate să instituie normele ortografice. Forma înșale există doar pentru sensul învechit „a pune șaua pe…” (astăzi verbul folosit pentru aceasta nu mai este a înșela, ci a înșeua).
De ce te râzi? De ce râzi? A râde este verb intranzitiv, nu reflexiv.
a avansa înainte a avansa A avansa înseamnă a înainta.
De-te la o parte
Dădeți-vă jos.
Dă-te la o parte.
Dați-vă jos.
De, dădeți, ca forme de imperativ ale verbului a se da, sunt variante învechite, populare, incorecte.
Ce-s cu cărțile astea pe masă?
Ce sunt cu cărțile astea pe masă?
Ce-i cu cărțile astea pe masă?
Ce este cu cărțile astea pe masă?
Folosirea verbului -i (formă abreviată și modificată a lui este/e) la plural nu are legătură cu faptul că vorbim despre mai multe cărți, deoarece este vorba de o formă impersonală, fixă: ce-i cu cărțile astea/cartea asta sau pantoful ăsta/pantofii ăștia pe masă? Ce-i cu tine?
mă risc să dau un pronostic…
te riști să-l înfrunți pe șef?
risc să dau un pronostic…
riști să-l înfrunți pe șef?
Chiar dacă unele dicționare menționează că a risca este și reflexiv, aceste forme sunt învechite și nerecomandate.

Folosirea corectă a unor adverbe și prepoziții. Alte devieri ortografice. Expresii

Greșit Corect Explicații
Eu am decât trei picioare.
Mai lipsește decât Mihai.
Am decât 10000 lei.
Eu am numai trei picioare.
Mai lipsește doar Mihai.
Nu am decât 10000 lei.
Ca adverbe restrictive, în construcții afirmative se folosesc numai sau doar, iar în construcții negative se folosește decât.
Ne-am văzut doar odată în ultimul an.
A fost o dată ca niciodată…
O dată cu Ana, a venit și Barbu.
Era vesel și o dată s-a întristat.
Ne-am văzut doar o dată în ultimul an.
A fost odată ca niciodată… (cândva)
Odată cu Ana, a venit și Barbu. (concomitent)
Era vesel și odată s-a întristat. (deodată)
O dată este o construcție formată din numeralul o (una) și substantivul dată („caz, ocazie, situație în care se petrece ceva”) și indică o enumerare (o dată, de două ori).Odată este adverb, având mai mult sensuri: „cândva”, „concomitent”. Vezi și definițiile pentru dată, odată.
Numai știu ce să cred.
Nu mai tu știi ce s-a întâmplat.
Nu mai știu ce să cred.
Numai tu știi ce s-a întâmplat.
Se face confuzie între două situații foarte diferite, între cuvântul numai și un grupaj relativ aleatoriu, ocazional, nu mai. Numai este un adverb cu funcție de delimitare, cu același sens ca doar: numai/doar el a fost invitat (nu și alții); voi sta numai/doar o oră(nu mai multe). În sintagma nu mai, cele două componente își păstrează autonomia, nu fiind o simplă negație, iar mai, un element de cu totul altă natură, care, aici, indică încetarea acțiunii exprimate de verb: mai știu = încă știu, continui să știu; nu mai știu = am încetat (deja) să știu. Deci, față de simpla negație nu știu, mai aduce precizarea, nuanțarea că înainte am știut.
Plouă în continuu.
România este încontinuu progres.
Plouă încontinuu (incontinuu).
România este în continuu progres.
Încontinuu/incontinuu este adverb (echivalent cu mereu, întruna, neîntrerupt), ușor de recunoscut, deoarece determină un verb. Construcția în continuu apare atunci când continuu e adjectiv, deci determină un substantiv. Funcția de adjectiv este confirmată și de caracterul flexibil al cuvântului – în continuu progres; în continuă dezvoltare –, dar și de mobilitatea sintactică: în continuu progres/în progres continuu.
ascultă muzică la maxim/minim
maxim de profit cu un minimum efort
ascultă muzică (dată/emisă) la maximum/minimum
maximum de profit cu un minim efort
La maximum/minimum sunt locuțiuni adverbiale, compuse din prepoziția la plus substantivele maximum/minimum, și determină verbe: s-a enervat la maximum; a redus la minimum cheltuielile. Ca substantive, ele pot apărea și în alte contexte – Moneda euro a ajuns la maximumul istoric…; este necesar un minimum de efort… Ca adjective, aceste cuvinte au formele maxim/minim și determină diferite substantive, putând suferi și modificări flexionare: valoare maximă, eforturi minime.
cartea după noptieră cartea de pe noptieră Deși marcat ca impropriu, sensul de pe al prepoziției după este recunoscut de DEX ca fiind acceptabil, ceea ce ni se pare o eroare (vezi după, sensul I.5). După cu sensul de pe este un regionalism nerecomandabil.
Până număr la trei să plecați de-aici! Până număr până la trei să plecați de-aici! Numărăm (de la unu) până la trei. Probabil prezența primului până determină ezitarea de a-l repeta, dar este necesar și cel de-al doilea.
Stau în chirie pe Calea Moșilor. Stau cu chirie pe Calea Moșilor. În chirie se folosește exact ca în locație: cu „a da” și „a lua” (a oferi sau a accepta o locuință contra unei chirii), dar nu și cu „a sta”. Până la urmă, corectitudinea o dă uzul, dar până la încetățenirea sintagmei considerăm necesar să semnalăm folosirea greșită a limbii.
Titlul Suflete moartese referă că moșierii ruși plăteau impozit pentru șerbi care muriseră. Titlul Suflete moartese referă la faptul că moșierii ruși plăteau impozit pentru șerbi care muriseră.
Titlul Suflete moartese referă laimpozitul pe care moșierii ruși îl plăteau pentru șerbi care muriseră.
Verbul a se referi este reflexiv și cere întotdeauna prepoziția la. Este incorectă tendința de a-l folosi cu sensul vreau să spun că / vrea să spună că / adică.
eu/ei/ele sînt/sânt eu/ei/ele sunt Există multe argumente pro și contra trecerii, în 1993, de la ortografia sînt la ortografia sunt (ca și a revenirii la folosirea lui â), dar normele curente impun forma sunt. Forma sânt este greșită oricum!
ânger
a hotărâ
reântregire
hotărît
hotărînd
înger
a hotărî
reîntregire
hotărât
hotărând
La începutul și la sfârșitul cuvintelor se folosește numai î, ca și în cuvintele formate cu prefix, dacă î este prima literă din rădăcină (reînnoire, neîntors). Deci, participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: coborât-coborând etc.
intreprinde, intreprindere, intreprinzător… întreprinde, întreprindere, întreprinzător… Toate cuvintele din această familie se scriu (și se pronunță) doar cu î, nu cu i.
a înpodobi
a înproșca
a se înbuiba
a înbiba
a împodobi
a împroșca
a se îmbuiba
a îmbiba
Înainte de -b- sau -p-, în cuvintele românești, apare consoana -m-, nu -n.- Fac excepție cuvintele compuse (sânpetru, nonprofit) și cuvintele adoptate în română în forma originală (hornpipe, Istanbul).
anti-drog
ne-respectuos
răs-poimâine
antidrog
nerespectuos
răspoimâine
În general, în limba română prefixele se scriu lipite de cuvântul care le urmează și nu se despart prin cratimă. Numai în cazul derivărilor ocazionale, neconsacrate de dicționare, se despart prin cratimă: anti-prezidențial, anti-Ionescu, anti-orice etc.
Liniște! Să nu se audă musca! Liniște! Să se audă musca!
Liniște! Să nu se audă nici musca!
În primul caz, se cere să fie atât de liniște, încât să se audă bâzâitul unei muște; în al doilea, cererea e și mai categorică, să fie atât de liniște, încât să nu se audă absolut nici un zgomot.
a da sfoară în țară a da sfară/șfară în țară Confuzie ușor de înțeles între sfară/șfară („fum”) și sfoară, cu atât mai mult cu cât primul aproape a ieșit din uz. Expresia are la bază un vechi procedeu de comunicare la distanță, prin aprinderea unor focuri, mai precis, inițial, a da sfară în țară însemna a semnala ceva cu ajutorul fumului, de la un post de strajă, la altul. De aici, evoluția la a răspândi o veste, sensul actual.
câine sur la vânătoare câine surd la vânătoare Expresia are sensul: „ineficient, inutil, inadecvat, nepotrivit, nelalocul lui”, iar culoarea (sur) nu are niciun efect asupra performanțelor câinelui la vânătoare…
undeva prin…, undeva la… cândva, aproximativ Undeva este un adverb folosit pentru a indica un loc, o direcție. Este greșită utilizarea lui în locul lui cândva (Proiectul se va finaliza undeva prin noiembrie) sau în loc de aproximativ, circa (Pentru proiect s-au alocat undeva la 3.000 de lei).

*****************************************************************************

Niciun sau nici un?

Exemplele redate aici sunt preluate din fișierul Ce este nou în DOOM, aflat pe site-ul Academiei Române. (Documentul este disponibil doar într-un format patentat, formatul Microsoft Word, dar acest lucru este independent de voința noastră).

Corect Greșit Comentarii
N-are niciun chef să facă ce i se cere. N-are nici un chef să facă ce i se cere. Niciun este adjectiv pronominal negativ, care, conform DOOM2, se scrie într-un singur cuvânt.
Nu e nici naiv și nici un om neștiutor. Nu e nici naiv și niciun om neștiutor. Nici este adverb, iar un articol.
Mă confundați, eu nu am nici un frate, nici mai mulți. Mă confundați, eu nu am niciun frate, nici mai mulți. Nici este conjuncție, iar un numeral.
N-a venit niciunul. N-a venit nici unul. Niciunul este pronume negativ, scris într-un cuvânt, conform DOOM2.
Nu-mi place nici unul, nici celălalt. Nu-mi place niciunul, nici celălalt. Nici este conjuncție, iar unul este pronume nehotărât.
N-are nici (măcar) un prieten. Posibilitatea intercalării adverbului măcar între nici și un este un test util pentru a scrie separat cele două cuvinte.