Ubicuitatea antropolatriei Preview

Ubicuitatea antropolatriei
Uneori  eu,  doar  eu  îmi  sunt  de ajuns.
palimpsest  despre  viata  ta
palimpsest: pergament sau papirus de pe care s-a șters sau s-a ras scrierea inițială pentru a se putea utiliza din nou și pe care se mai văd urmele vechiului text
Aceasta carte NU este recomandata homofobilor, fanfaronazilor, antagonicilor, exuviatilor moral, exoftalmicilor, ahoretilor carora le lipsesc determinatiile, celor ce demitizeaza viata, biblioclasmilor, enantiodromiatilor, hamartiatilor, infandousilor,  celor carora le lipseste notiunea de noegenesis, bibliofobilor, sarcopților  moralo-emotionali, cabotinilor, ireverentiosilor, etc.
Aceasta carte este recomandata pentru cei care inteleg :
adoxografie, bibliognost , bibliofilie, chirospasm / grafospasm, cacoethes / scribendi , incunabul, creoda, bardo, orama, teseract/ tesseract, lepidoptera, entomolog, crisalide, propensiuni, etc.
  • Mai am puțin să mă aprind ca să mă ard și să mă sting.
  • Necazul societatii de astazi este ca nu ii convine nimic desi asteapta orice, oricum , oricunde si oricand, toate sub egida preslavitului „drept” .
  • E puțin şi doar puțin aş vrea însă puținul nu-i puțin când e la dorința mea. Căci vreau puțin din timp să rămână încremenit iar timpul cu a sa întindere cuprins în acest puțin.
  • nu m-as desena, nu pentru ca aş strica lumea ci pentru că lumea m-ar putea repara .
  • Înconjurat de îndoieli si întrebări! Una dintre cele mai incurabile și mai degenerative imagini. Fiecare răspuns tratat cu îndoială și fiecare îndoială cu o întrebare. Te întrebi de ce plângi sau râzi, te îndoiești de ambele situații și in scurt timp delirezi printre faliile iluziei. Când paharul e pe jumătate gol îți spui că e pe jumătate plin,  când ești dărâmat îți spui că ai pierdut o bătălie, nu  războiul. De la un concret atât de palpabil  acum jubilezi într-o relativitate absolută.Ce mai rămâne autentic când nimic din tine sau din jurul tău nu poate rămâne in picioare in bătaia relativității ?
  • Ar fi atat de complicat sa nu fie complicat, cand e atat de simplu sa nu fie simplu.
  • de multe ori am adormit cu speranta in zile mai bune, cand am crezut ca au venit, s-au terminat zilele
  • Sa mizezi totul pe o carte de aici si acum ? ori sa zabovesti putin, gramuind cu chibzuinta o providenta habarnista ?
Eu sunt o frunză. Parcă tu nu ştii ce este aceea o frunză? Tu cunoşti frunzele copacilor şi prin aceasta le şi stăpâneşti. Însuşi timpul cunoaşte frunzele copacilor şi le stăpâneşte. Când timpul, dinafara frunzelor, se face toamnă, ucide frunzele. Când timpul se face primăvară, le reînvie. Dar timpul el însuşi ar trebui să fie o frunză ca să elucideze frunzele.
Tu să nu te tragi cu mine de şireturi, întrucât eu mă port desculţ.
NS
ce mucegai gonește ca o coasă după mine
mergeam așa cu țeasta în mână ca o vedenie
ploaia-mi cădea precum spre odihnă ar fi făcut-o în gât
pe trotuar îmi făcusem autoportetul cu sângele
un iepure te-ncătușase cu propria sa spaimă de vânător de moarte de urât
stăteam așa precum un gât sub trăznetul satârului feroce
nici grupă sanguină nu aveam nici buletin
și ce frumoasă mă simțeam cu țeasta
în pumnul delicat și inutil
pășeam așa pe tălpi cam plictisite
și aiura sub ele o surcea
plictiseala te dumica precum ar fi făcut-o cu săbiile
și te spălai de sânge la cișmea
Doamne mergeam cu țeasta în mână ca o vedenie
Doamne strângeam ca o toamnă bulboane de ploaie în gât
ploi înghițite de-a valma lingură după lingură
de ploaie mi-este țeasta suprasaturată mi-e urât