Sa facem din comunicare o arta

Sa facem din comunicare o arta

Asa cum mentioneaza si Norbert Sillamy in ,,Dictionar de psihologie”, comunicarea implica transmiterea, intentionata sau nu, de informatii destinate sa lamureasca sau sa influenteze un individ sau un grup de indivizi receptivi. Concomitent cu transmiterea informatiei se produce o actiune asupra subiectului receptor si un efect retroactiv, feed-back asupra persoanei emitatoare care la randu-i este influentata.

O comunicare reusita consta mai putin in intentia celui ce comunica si mai mult in rezultatul obtinut.

Orice persoana simte nevoia unei comunicari eficiente, dar in cazul multora aceasta ramane doar la stadiul de intentie. Zadarnic isi propune sa aiba o comunicare buna cu ceilalti, dar nu stie s-o faca, pentru ca si-a internalizat defectuos modelele de comunicare.

Faptul ca una din premisele NLP se intituleaza ,,nu putem sa nu comunicam” nu este deloc intamplator, pentru ca nici un proces de interactiune nu poate avea loc in afara comunicarii: acasa, la serviciu, intr-un club, etc. Fiecare dintre noi transmite mesaje si obtine informatii fara de care viata nu ar avea nici un sens.

Avem impresia ca a comunica este simplu, dar de multe ori sesizam ca se creaza confuzii intre ceea ce vrem sa spunem si ceea ce spunem de fapt . Este vorba despre asa numitele distorsiuni, care creaza probleme in comunicare. Putem aminti aici ,,citirea gandurilor”, atunci cand presupunem ca stim ce se petrece in interiorul interlocutorului la nivel cognitiv sau afectiv, fara dovezi sau calibrare bazata pe simturi. Sunt situatii cand citirea gandurilor reuseste, dar in cele mai multe cazuri da nastere unor conflicte sau neintelegeri. Va puteti inchipui ce se intampla in sufletul unei sotii atunci cand sotul vine tarziu de la servici, obosit, gandindu-se la o lucrare lasata neterminata, iar ea crede ca vine de la o alta femeie care i-a captat toata atentia?

Probleme creeaza si echivalentele complexe, atunci cand doua afirmatii sunt legate astfel incat una reprezinta sensul celeilalte: ,,nu ma priveste, deci nu-i place de mine”. Deasemenea si raportul cauza-efect este o eroare de tip semantic care permite oamenilor sa atribuie altora sentimentele care-i incearca, dar care de fapt sunt propria lor creatie. ( ex. Ionel ma face sa ma simt neputincioasa ).

In comunicare provoaca distorsiuni si unele presupozitii (ipoteze care au la baza harta noastra anterioara ). Sa ne gandim cat rau poate face sa-i spui cuiva: ,,nu esti bun la nimic!”. De asemenea pot fi si situatii cand inlocuirea verbelor de actiune prin substantive abstacte ingheata procesul de comunicare (ex. lupt pentru fericirea semenilor).

Importanta comunicarii pentru viata oamenilor a starnit si interesul terapeutilor de familie, Bateson studiind in mod special natura comunicarii in conditiile nivelurilor, in cadrul proiectului Palo Alto. ,,Orice comunicare-scria Bateson in 1951 – are doua niveluri sau functii diferite: relatarea si comanda. Orice mesaj are un continut declarat… dar in plus mesajul mai contine si indicatii asupra felului cum trebuie primit“. Metacomunicarea este un mesaj ascuns si adesea trece neobservat. Persoana care transmite mesajul vrea sa comunice intr-adevar ceva, dar important e sa fie receptat asa cum trebuie. Stabilitatea unei familii se realizeaza ( asa cum a observat si Bateson ) prin feed-back-ul care reglementeaza comportamentul familiei si al membrilor acesteia.

Sa nu uitam insa, ca alaturi de limbaj in comunicare ne ajutam si de mimica si gesturi. De felul cum le folosim, putem face din comunicare o arta!