Gandirea poate schimba modul in care trupul nostru se lupta cu bolile

Gandirea poate schimba modul in care trupul nostru se lupta cu bolile – arata noi cercetari

De Ronald KotulakSursa: Chicago Tribune

Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista odiferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes,care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, siBiserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

 

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise aleBisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier.Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara Descartes a ajuns laconcluzia ca “mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile sirelatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sastapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina”.

 

Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recentca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod incare medicina traditionala nu va putea niciodata.

 

Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte sitrup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta potastazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma:gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordinchimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea.

 

Psihologii sanatatii

 

Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasimetode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiacesi probleme intestinale.

 

Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa oadmita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare si efectulplacebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica acreierului fata de boli.

 

“De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului laefectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusisa imbratiseze aceasta metoda de vindecare” spune Kim Lebowitz, primulpsiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima(Northwestern Memorial, Chicago).

 

 

“Psihologii sanatatii” nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca origineaproblemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practicaei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile,pentrucare 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cumicrobii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea.

 

Un rezervor intact de vindecare

 

Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiintecomplementare la centrul medical Loyola University, face parte din nouageneratie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioadalunga de timp, a devenit sceptica cu privinta la metodele medicinii alopate sis-a hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este unrezervor nefolosit de vindecare.

 

“Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba maimult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicalaaccepta aceasta metoda neconventionala de vindecare«”

 

Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii ²tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura- se bazeaza pe 2descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionareal creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foartemulte modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea dea 2a afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormonipentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajuluichimic din exterior.

 

Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologi e, studiazamodul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza setransmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cusistemul imunitar iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina,crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare.Rasul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni carereduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar puteaoferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului.

 

Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmulunui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalentcu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier auloc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintificfaptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce eicred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo,produc aproape aceleasi modificari neurochimice.

 

 

Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatateaconsiderabil in urma utilizarii unor medicamente ” false”, imaginile au aratat cacreierul lor produceau aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierulpacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesccapacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire demedicamente care deseori nu fac nici o difereneta. Dar, asemeneamedicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse.

 

Emotiile negative prelungesc bolile

 

De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca inurma cu 2000 de ani: “Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii.”

 

Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, neexplica ce vroia Seneca sa spuna de fapt: “Prin chirurgie putem vindecaproblemele de inima, si cam atat” spune el. “Pacientii ar putea in continuaresuferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala”.

 

“In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie,acela s-ar fi opus cu siguranta” spune McCarthy. “Astazi insa este mult maiimbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte abolii”.

 

Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, atrecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme gravede stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani,internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege.Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice Lebowitz,directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. “Oameniiincearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc”, spune Lebowitz,”si cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa sa concentreze latoate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite”.

 

Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare acorpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi curelaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii auajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa sesimta in siguranta si capabila de vindecare.

 

“Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte” spune Rogalski. “Mi-am acceptatdivortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteamface nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privitproblemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie«”

 

Stresul cronic

 

 

Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres se refera la stresul cronic caredureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie saufrustrare care le experimenteaza oricine zi de zi.

 

Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperitfaptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului inmod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activaun raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele carecoordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala,memoria, frica si anxietatea.

 

“Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile lastres, si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe careacest lucru l-ar putea avea la o persoana” spune McEwen.

 

Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste “sindromulbolii”.

 

“Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit” spune McEwan. “Te simti totallipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla injurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toateacestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspunsdaunator organismului. ”

 

“Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de la sistemulnervos central” spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boligastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.Ruptura s-a produs , spune el, inca din epoca Iluminismului din secolul 18, candoamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes afost unul dintre promotorii acestui curent. “Asta s-a intamplat deasemenea si inperioada Inchizitiei” , spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: “Rene, esteo idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin luiDumnezeu si Bisericii Catolice.”

 

Puterea creierului in vindecare

 

Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta : daca tesimti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecarenaturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones.

 

Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze:O situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unuldin organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pecare o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un

 

telefon de la FISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuiesa le platesti.

 

Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa oprestiacest lucru.

 

“Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilorneurologice si analgezice viscerale”, spune Jones. “Detinem toata aparaturanecesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci candstresul cronic s-a instalat”. Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si teimplici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, dejaei se simt mai bine.

 

In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturiputernice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar si in finala ajuns la Jones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata.Medicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-atratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv.Aceasta metoda a functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cuaceeasi intensitate ca si inainte.

 

Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog Laurie Keefer, acum membrudeplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme luiKnocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi candmanca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substantechimice care ii produceau greata oricand consuma alimente.

 

Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prinautohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cumar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveausa disocieze mancarea de greata.

 

Concentrandu- se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata,Knocke il asculta pe Keefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-unnor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. Band aparacoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si maiapoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata.

 

Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta amenintasa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de aparacoroasa. Acum, “boboc” la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog,inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza.

 

“Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer”, spuneKnocke.

 

 

“Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiauei sa faca era sa “formateze” aceasta senzatie si eu voi fi OK”.

 

Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza lagastroenterologi. De cand terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fiineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi consideraastazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratataboala in sine.

 

Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit cala sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficientein reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodeleclasice. Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftinametoda, cu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41%mai putin decatterapia standard.

 

Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata decancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack,care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta.

 

Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare simai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cuacupunctura ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizatde Loyola. Nu a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este lafel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se intelegparintii ei.

 

“Am mai multa energie. Sunt optimista”, spune Holme, care acum s-a vindecatde cancer dupa ce a folosit radioterapia.

 

Stresul, Anxietatea si Depresia necesita

 

tratament.Evident, medicina complementara nu poate inlocui vaccinurile,medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nustie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord general incomunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii sitrebuiesc tratate.

 

In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la OhioState University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor careisi ingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta,le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pieliispre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similaracare insa nu au aceste obligatii.

 

 

Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor lastudentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat lastudentii care asteapta vacanta de vara.

 

Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, siprin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare inmedicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibruluihematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar. Celuleleimunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care daca sunt eliminate incantitati mici pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi inintreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare,osteoporozelor si diabetului.

 

“Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge laaceasta concluzie” Glaser spune, referindu-se la impactul stresului asuprabolilor si asupra vindecarii. “Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasiremediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, inca maimuncim in acest domeniu, fiindca evident merita.”

 

De fapt, schimbam principiile medicale, spune el.”Medicii vor incepe prin aintreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina problemelegate de boli infectioase sau cancere,boli metabolice, diabet sauobezitate.Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivulproducerii acestor boli.”

 

Primul indiciu,descoperit inca din anii 1900,de catre Walter Cannon de laHarvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere,dar poate nimiciorganele interne.El a descoperit ca in orice moment de timp,cand oamenii sesimt amenintati,corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui,a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratieingreunata.

 

60 de ani mai tarziu,in acelasi laborator, al lui Cannon,Dr. Herbert Benson adescoperit antidotul stresului:” relaxarea”.

 

Reactia de Relaxare

 

In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de laHarvard, asa ca,activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aducapacienti care practicau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prinsimpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadeacu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iarbataile inimii erau mai reduse.

 

Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau carespiratia profunda,relaxarea progresiva a muschilor,hipnoza, imaginatia

 

ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare acorpului.

 

“Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi opractica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datoritastresului, a fost combatuta”, spune Benson- profesor de medicina la InstitutulMedical Harvard.”Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor inhipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii,furii sau nemultumiriprofunde,insomnii, printre multe altele.”

 

Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemulnervos ii ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale adovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desicei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor.

 

“Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara” , spune Benson. “Primafata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie saexiste si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine,care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului. ”

 

Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit derelaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelordin memorie care regleaza hormonii de stres ² proces pe care el il numeste”insanatosire prin memorie”.

 

“Sunt 3 componente ale efectului placebo”, spune el. “Credinta si asteptarilepacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarilecare reies din relatia celor doi.

 

Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecareextraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseoriposibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toatebolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul,datorita efectului placebo.”

 

Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungivietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat inciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv alpsihologiei in medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer dinOntario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai speraula vindecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii darcare erau frustrati de stres si depresie.

 

“Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand omenii se implica maimult in a se ajuta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata”, spune

 

Cunningham. “Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cuadevarat.”

 

Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?

 

Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poatefericirea produce schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul cariereilui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei laUniversitatea Loma Linda din Los Angeles.

 

Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul lacomedii il ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperitca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina acorpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este osubstanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.

 

“Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scadea presiunea sangelui si reduceritmul respirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri candetat”, spune Berk.”Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice.”

 

Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord,arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in modsignifiant mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu ceicarora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor.

 

El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauzaefectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.